Rezultate

04 nov.

„Epitaph” de Richard Crashaw

An Epitaph upon Husband and Wife
Who died and were buried together
pentru un soţ şi o soţie ce,
răposând, au fost îngropaţi împreună.
To these whom death again did wed
This grave ‘s the second marriage-bed.
For though the hand of Fate could force
‘Twixt soul and body a divorce,
It could not sever man and wife,
Because they both lived but one life.
Peace, good reader, do not weep;
Peace, the lovers are asleep.
They, sweet turtles, folded lie
In the last knot that love could tie.
Let them sleep, let them sleep on,
Till the stormy night be gone,
And the eternal morrow dawn;
Then the curtains will be drawn,
And they wake into a light
Whose day shall never die in night.
Când Moartea iar i-a cununat
Li-i groapa noul nunţii-pat,
Căci dacă poate-avana Soartă
De corp un suflet să despartă,
Nu-i chip a rupe soţ de soaţă
Căci ei trăiră-aceeaşi viaţă.
Nu plângeţi, lectori, ci priviţi-i:
Columbe strâns legate-s mirii
De laţul, ultim, al iubirii…
Să doarmă dar, să doarmă până
Va trece noaptea cea hapsână
Şi zori eterni vor apărea;
S-o trage-atuncea o perdea
Şi amândoi se vor trezi
Într-o de-apururi vie zi.
Richard Crashaw traducere de Tudor Dorin

18 mart.

„Sonnet XXIV” de Michael Drayton

I hear some say, “This man is not in love!”
“Who! can he love? a likely thing!” they say.
“Read but his Verse, and it will easily prove!”
O, judge not rashly, gentle Sir, I pray!
Because I loosely trifle in this sort,
As one that fain his sorrows would beguile:
You now suppose me, all this time, in sport;
And please yourself with this conceit the while.
Ye shallow Censures! sometimes, see ye not,
In greatest perils, some men pleasant be;
Where Fame by death is only to be got,
They resolute! So stands the case with me.
Where other men, in depth of Passion cry;
I laugh at Fortune, as in jest to die!
– „Ei, nu, că nu se poate! zice-o lume.
El dragostea n-a cunoscut nicicând!
Citiţi-i versurile din albume
Şi ele vă vor lămuri curând…”
Nu osândi în pripă, domnul meu.
Vezi, eu fac glume chiar dacă mă doare,
Par fericit în ceasul cel mai greu
Şi râd când sunt cuprins de supărare.
Judecător ce eşti, nu vezi că unii
Pot cu-un surâs pe buze înfrunta
Primejdii unde laurii cununii
Cu preţul vieţii-i iau? Eu sunt aşa!
Când alţii sufăr, eu, ca un actor,
De soartă îmi bat joc şi-n glumă mor.
Michael Drayton traducere de Victor Frunză

24 iun.

a ursi

Verbul a ursi apare cu o explicaţie etimologică legată de un termen din neogreacă – oríso (viitorul lui a determina), termen ce-mi pare relativ târziu, dată fiind vechimea credinţelor păgâne legate de acest act. Apare foarte des în superstiţii şi basmele populare (în creaţia folclorică, în general), însemnând „a hotărî dinainte soarta unei fiinţe sau a unui lucru”, fiind sinonim cu a hărăzi, a meni, a predestina, a soroci, a sorti.

Într-o foarte puternic specializată accepţie a termenului, ursit(ă) înseamnă „persoană considerată ca fiind predestinată să devină soţ (soţie) cuiva”, referindu-se însă şi la ceea ce înseamnă destin, soartă ori fatalitate. Într-un sens general, verbul poate avea în vedere orice intenţie de „a face cuiva vrăji, farmece”, fiind sinonim cu a vrăji, a fermeca, ori doar referindu-se la încercarea de a prezice, a ghici viitorul cuiva.

Continuare »

26 sept.

„Ulysses” de Alfred Tennyson

It little profits that an idle king,
By this still hearth, among these barren crags,
Matched with an aged wife, I mete and dole
Unequal laws unto a savage race,
That hoard, and sleep, and feed, and know not me.
Biet rege stând cu vârstnica mea soaţă
În faţa vetrei, printre stânci pustii,
Ce noimă are să-ntocmesc legi strâmbe
Pentru un neam barbar ce strânge prăzi,
Mănâncă, doarme şi nu mă cunoaşte?


Continuare »

27 iul.

„The Ecstasy” de John Donne

Where, like a pillow on a bed,
A pregnant bank swell‘d up, to rest
The violet‘s reclining head,
Sat we two, one another‘s best.
Acolo unde, ca o pernă-n pat,
Poiana se umfla pentru-a susține
Al purei violete cap plecat,
Unul comoară celuilalt, cu tine


Continuare »

© 2024 blog.ro-en.ro