blog.ro-en.ro » Rezultatele căutării

Rezultate

09 nov.

„Mai am un singur dor” de Mihai Eminescu

Mai am un singur dor
În liniştea serii
Să mă lăsaţi să mor
La marginea mării;
Să-mi fie somnul lin
Şi codrul aproape,
Pe-ntinsele ape
Să am un cer senin.
Nu-mi trebuie flamuri,
Nu voi sicriu bogat,
Ci-mi împletiţi un pat
Din tinere ramuri.

One wish alone have I:
In some calm land
Beside the sea to die;
Upon its strand
That I forever sleep,
The forest near,
A heaven clear
Stretched o’er the peaceful deep.
No candles shine,
Nor tomb I need, instead
Let them for me a bed
Of twigs entwine.

Continuare »

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!

28 sept.

“Povestea codrului” de Mihai Eminescu

Împărat slăvit e codrul,
Neamuri mii îi cresc sub poale,
Toate înflorind din mila
Codrului, Măriei-Sale.

Mighty emperor is the forest,
High dominion does he wield,
And a thousand races prosper
‘Neath the shelter of his shield.

Continuare »

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Paralele, Poezie, Traduceri
2 comentarii - Comenteaza! Recomanda!

24 aug.

„Din valurile vremii…” de Mihai Eminescu

Din valurile vremii, iubita mea, răsai Cu braţele de marmur, cu părul lung, bălai – Şi faţa străvezie ca faţa albei ceri – Slăbită e de umbra duioaselor dureri! Cu zâmbetul tău dulce tu mângâi ochii mei, Femeie între stele şi stea între femei Şi întorcându-ţi faţa spre umărul tău stâng, În ochii fericirii mă uit pierdut şi plâng.	Arise again, beloved, out of the waves of time With your long golden tresses and marble arms sublime; Your face that now transparent and pale as wax is pale Is shaded by the shadow of sorrow’s clinging veil! Your timid smile caressing does rest within my eyes, O star amidst fair women, o queen of starry skies; Your head upon your shoulder its wealth of beauty lays And in your eyes of wonder I’m lost and weeping gaze.
Cum oare din noianul de neguri să te rump, Să te ridic la pieptu-mi, iubite înger scump, Şi faţa mea în lacrimi pe faţa ta s-o plec, Cu sărutări aprinse suflarea să ţi-o-nec Şi mâna friguroasă s-o încălzesc la sân, Aproape, mai aproape pe inima-mi s-o ţin.	Out of the void’s dark vapours may you once more uprear, That to my heart I clasp you, beloved angel dear, That I in nameless weeping above your face may bend And on your lips forever my burning kisses spend. While your cold hand unheeding I clasp against my breast, Closer, yet still closer, against my bosom pressed.
Dar vai, un chip aievea nu eşti, astfel de treci Şi umbra ta se pierde în negurile reci, De mă găsesc iar singur cu braţele în jos În trista amintire a visului frumos… Zadarnic după umbra ta dulce le întind Din valurile vremii nu pot să te cuprind.	Alas, not thus the darkness gives back its own again; Now through its icy vapours I see your shadow wane. With hanging arms and helpless once more I am alone Before a dream unending of hours that have gone; In vain with arms outstretching my soul your shadow craves, Dear one, I cannot reach you amidst time’s rolling waves.

Mihai Eminescu	traducere de Corneliu M. Popescu

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!

06 iul.

„Sara pe deal” de Mihai Eminescu

Sara pe deal buciumul sună cu jale,
Turmele-l urc, stele le scapără-n cale,
Apele plâng, clar izvorând în fântâne;
Sub un salcâm, dragă, m-aştepţi tu pe mine.

‘Tis eve on the hillside, the bagpipes are distantly wailing,
Flocks going homewards, and stars o’er the firmament sailing,
Sound of the bubbling spring sorrow’s legend narrating,
And beneath a tall willow for me, dear one, you are waiting.

Continuare »

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!

01 iun.

„Crăiasa din poveşti” de Mihai Eminescu

Neguri albe, strălucite Naşte luna argintie, Ea le scoate peste ape, Le întinde pe câmpie;	Sparkling haze, across the heavens Rising slow the sliver moon, She has gathered from the water And upon the pastures strewn.
S-adun flori în şezătoare De painjen tort să rumpă, Şi anină-n haina nopţii Boabe mari de piatră scumpă.	In the valley many flowers On the cobwebs jewels strung, Countless gems, of countless colours, On the cloak of evening hung.
Lângă lac, pe care norii Au urzit o umbră fină, Ruptă de mişcări de valuri Ca de bulgări de lumină,	O’er the lake the clouds in passing Cast a soft transparent shade, Which the ripples rolling boulders With their radiance invade.
Dându-şi trestia-ntr-o parte, Stă copila lin plecată, Trandafiri aruncă roşii Peste unda fermecată.	Came at night a little maiden Silently the reeds among, And a rose of flaming scarlet On the water surface flung.
Ca să vad-un chip, se uită Cum aleargă apa-n cercuri, Căci vrăjit de mult e lacul De-un cuvânt al Sfintei Miercuri;	For her own sweet image gazing, Marvelled how the ripples stirred… Ay, that lake is long enchanted By the Saint Mercuri’s word.
Ca să iasă chipu-n faţă, Trandafiri aruncă tineri, Căci vrăjiţi sunt trandafirii De-un cuvânt al Sfintei Vineri.	Flung a rose of flaming scarlet That the water’s mirror blurred… Scarlet roses are enchanted By the saint Veneri’s word.
Ea se uită… Păru-i galben, Faţa ei lucesc în lună, Iar în ochii ei albaştri Toate basmele s-adună.	Long she gazes. Hair soft golden, O’er her face the moon’s pale light, While within her eyes of violet All times fairy-tales unite.
Mihai Eminescu	traducere de Corneliu M. Popescu