* mop (obiect de gospodărie) este substantiv neutru nou și are pluralul mopuri

! mordansare apare ca substantiv feminin care are, acum, și formă de plural – mordansări; înseamnă „tratament cu substanțe chimice speciale, aplicat fibrelor textile în scopul fixării pe ele a coloranților fără afinitate sau cu afinitate foarte mică pentru fibra respectivă”. Din aceeași familie lexicală, *mordant (substanță) are acum articol separat pentru valoarea substantivală – masculin cu pluralul mordanți (substanța chimică ce fixează coloranții pe fibrele textile).

! mordent este substantiv masculin cu plural nou – mordenți; termenul se folosește în muzică și înseamnă „ornament care constă în succesiunea rapidă a notei reale din melodie cu nota alăturată și revenirea la aceeași notă reală”

* morfopatologă apare ca noutate; substantivul feminin este corespondentul mai rar folosit al lui morfopatolog (medic specialist în morfopatologie) și are genitiv-dativul morfopatologei și pluralul morfopatologe

* morse (aparat, sistem, alfabet) este substantiv neutru. Din aceeași familie lexicală, *Morse apare ca anglicism pronunțat mors, nume de persoană, deci substantiv propriu.

Nu ştiu dacă ai observat, dar verbul „a milita” are aceeaşi rădăcină ca substantivul „militar” şi toate neamurile lui războinice.

Nu-i o coincidenţă. Vin pe filiera franceză de la latinescul „militare”, care însemna „a lupta”. Dar nu orice luptă, ci cea cu arma în mână, pe viaţă şi pe moarte, cum fac soldaţii în războaie.

Aşadar, etimologic vorbind, „a milita” înseamnă „a lupta” – chiar şi cu vărsare de sânge. Desigur, limba nu evoluează atât de logic; în timp, „a milita” a căpătat o altă coloratură. Dar totuşi, cunoscând etimologia, să nu-mi spui că nu te va încerca un zâmbet ironic când vei auzi exprimări precum „militez împotriva războiului” sau „militez pentru pace”.

Unele cutii de culori au peste o sută de creioane colorate, printre ele aflându-se misterioasele nuanţe „lut roşu ars” şi „sienna arsă”. Aceste nuanţe provoacă nedumerire pe continentul nord-american, nu doar pentru că multe persoane nu ştiu ce reprezintă, ci şi din cauza folosirii cuvântului „burnt” (nu „burned”) pentru „ars”: „burnt umber”, „burnt sienna”.

În urma procesului de ardere a metalelor sau mineralelor se schimbă culoarea tuturor oxizilor rămaşi. Prin urmare, o culoare descrisă ca „arsă” poate fi un ton mai închis sau cu o tentă de gri mai accentuată decât culoarea standard cu acelaşi nume. De exemplu, „lut roşu” („umber”) este culoarea pământului maroniu care conţine oxizi de fier şi mangan. După încălzire, devine culoarea maro-roşcat cunoscută sub denumirea de „lut roşu ars”. „Sienna” este un pământ care conţine fier şi are o culoare maro-gălbui înainte de încălzire. După ardere capătă, de asemenea, un ton maro-roşcat.

Doar în engleza americană se face distincţie între cele „burnt” şi „burned”. În alte regiuni în care se vorbeşte limba engleză, ambele sunt acceptate ca forme de trecut ale verbului „burn”.

Nu a fost dintotdeauna aşa. Înainte de secolul al XVI-lea, „burned” era singura formă existentă. În timp, vorbitorii au început să pronunţe „-t” în loc de „-ed” la sfârşitul verbelor. Această modă a prins puţin în SUA şi Canada, însă nu suficient cât să devină o parte uzuală a limbajului. În Marea Britanie şi alte ţări, varianta cu „-t” a devenit folosită în masă.

În engleza americană, „burned” e folosit în mod obişnuit ca formă de trecut a verbului „burn”; iar „burnt” este mereu adjectiv.

Verbul a (se) bronza are două sensuri de bază și unul figurat, toate trei având în vedere culoarea. Vine din franceză – bronzer – și se referă, întâi de toate, la „a acoperi un obiect cu un strat subțire de bronz sau de vopsea de bronz; a spoi cu bronz”; procedeul tehnologic este aplicat, în general, obiectelor sau pieselor de metal.

Pe de altă parte, verbul poate avea în vedere și o altă tehnică, folosită în tăbăcărie – „a da pieilor tăbăcite un reflex metalic (cu coloranți bazici)”. Așa cum spuneam la început, termenul pare a face referire, mai presus de orice, la culoare, făcând, de altfel, parte din familia lexicală a substantivului bronz. Pentru aceste accepții ale cuvântului, nu par a exista sinonime.

Cred că cel mai cunoscut sens al verbului este cel care are legătură cu activitatea preferată de majoritatea oamenilor vara – „a face să devină sau a deveni arămiu, negru la piele, datorită soarelui (sau vântului); a se colora la piele ca bronzul (oxidat)”. Cei mai mulți termeni echivalenți au în vedere acest sens: a (se) arde, a (se) înnegri, a (se) pârli, a (se) prăji.

Continuare »

Oxford University Press au anunţat că cel mai mare număr de termeni de origine australiană au fost adăugaţi în OxfordDictionaries.com, această înnoire făcând parte dintr-un proiect de colaborare cu Australian National Dictionary Centre (ANDC) pentru a spori aria de acoperire online a Oxford Dictionaries privind varietăţile internaţionale de limbă engleză, făcând aceste cuvinte disponibile gratis în mediul online pentru prima dată cu definiţii noi, pronunţii şi exemple de folosire.

Probabil că nu o veţi auzi pe Regină folosindu-le, dar „lamington drive”, “lolly water” şi “mugaccino”; abrevieri tipice: “mushie”, “ocky” şi “plonko”, dar şi termeni aparţinând populaţiilor aborigine, spre exemplu “maluka”, “makarrata” şi “wonguim” au aprobarea Oxford Dictionaries. Mulţi dintre noii termeni sunt folosiţi şi în engleza neo-zeelandeză.

Continuare »

Ca verb, „die” este foarte cunoscut. Înseamnă pur şi simplu „a muri” (plus un morman de sinonime).

Interesant este însă că „die” este şi substantiv – fără vreo legătură cu moartea. Şi nu e vreo raritate, doar că e folosit de obicei la plural, iar pluralul este neregulat: „dice”. Da, „die” înseamnă „zar”. Sau, mai generic, cub.

Uneori se foloseşte tot ca substantiv, dar cu pluralul „dies”, cu tot felul de sensuri tehnice: „ştampilă”, „poanson”, „stanţă”, „matriţă”, „filieră”, „clupă, „soclu” (de coloană).

Cuvântul „dye” se scrie foarte asemănător şi se pronunţă la fel cu „die„. Prilej de glume pentru cei cu umor negru.

Femeile ar trebui să-l cunoască mai bine, pentru că înseamnă „colorant”, „vopsea” (cum e cea de păr, de exemplu). Se foloseşte şi ca verb: „a colora”, „a vopsi”.