Rezultate

12 mart.

a (se) lungi

Verbul a (se) lungi face parte din fondul vechi al limbii, format de la un adjectiv provenit din latină. Are destul de multe sensuri, referindu-se, până la urmă, la creştere, fie că este vorba despre lungime – „a (se) face, a deveni mai lung”, fie despre înălţime – „a creşte în înălţime”, fie că se referă la volum – „a mări cantitatea”, fie la timp – „a face să dureze (mai) mult”. În registrul familiar, termenul se foloseşte pentru acţiunea de „a se culca, a se întinde pe ceva, pentru a se odihni”.

Cele mai interesante rămân, fără îndoială, sintagmele – care sunt multe şi extrem de expresive, cu frumoase întorsături de cuvinte. Se pot lungi urechile de foame („a răbda de foame, a fi flămând”), se pot lungi ochii sau căutătura a drum („a fi dornic de a pleca departe”), i se poate lungi cuiva nasul („a deveni obraznic”), se poate lungi pasul („a merge mai repede, a se grăbi”), se poate lungi vorba („a vorbi mai mult decât trebuie”) sau, dimpotrivă, există a nu mai lungi vorba („a întrerupe discuţia”).

Continuare »

28 apr.

a depuncta – a derusifica

* a depuncta (de-punc-ta) este verb nou, cu indicativul prezent el depunctează

! derby / derbi are două variante grafice, fiind un anglicism care înseamnă „cursă de călărie, întrecere sportivă”, substantiv neutru cu articularea derby-ul/derbiul (der-bi-ul) şi pluralul derby-uri/derbiuri. Substantivul comun s-a format de la cel propriu neutru *Derby – nume de loc înregistrat şi el ca noutate.

! dermatograf apare şi cu valoare adjectivală, determinant al substantivului creion, având, în consecinţă, formă pentru masculin la singular şi de feminin la plural – dermatografe

! a se deroba trece în categoria reflexivelor, având indicativul prezent el se derobează; termenul este sinonim cu a se sustrage

* a derusifica apare ca verb nou, cu indicativul prezent el derusifică

02 mart.

„The Passing Strange” de John Masefield

Out of the earth to rest or range
Perpetual in perpetual change,
The unknown passing through the strange.
Din glie în colindă ori popas,
Perpetuă schimbare, iute pas,
Ocultul fără chip şi fără glas.


Continuare »

14 sept.

a şcoli

Verbul a şcoli, fie că vrem, fie că nu, face parte din traiul nostru de zi cu zi. Asta pentru că, indiferent de atitudinea pe care o avem faţă de şcoală ca instituţie, viaţa nu ne permite să negociem anumite lucruri şi, chiar dacă nu conştientizăm asta întotdeauna, în fiecare zi există câte o lecţie la care ar trebui să luăm aminte.

Articolul de dicţionar care lămureşte acest verb este foarte scurt şi stabileşte două corespondenţe, care acoperă, în fapt, profunzimi diferite ale actului în sine. Există a învăţa, pe care îl folosim în mod curent pentru activităţi dintre cele mai diverse şi care nu au neapărat legătură cu o sală de clasă, deşi se întâmplă uneori ca rolul de profesor să şi-l asume cineva dintre cei care se ivesc în viaţa noastră. Celălalt sinonim este a (se) instrui, obligatoriu într-un cadru instituţionalizat, adică la şcoală, universitate etc.

Continuare »

11 sept.

„Glossă” de Mihai Eminescu

Vreme trece, vreme vine,
Toate-s vechi şi nouă toate;
Ce e rău şi ce e bine
Tu te-ntreabă şi socoate;
Nu spera şi nu ai teamă,
Ce e val ca valul trece;
De te-ndeamnă, de te cheamă,
Tu rămâi la toate rece.
Days go past and days come still,
All is old and all is new,
What is well and what is ill,
You imagine and construe
Do not hope and do not fear,
Waves that leap like waves must fall;
Should they praise or should they jeer,
Look but coldly on it all.


Continuare »

15 aug.

Perle: Oraşe moldoveneşti

Autorul descrie oraşele care s-au înălţat în Moldova. Ele s-au construit în timpul nostru. Oraşele din Moldova sunt foarte numeroase la număr, cum este Iaşu şi alte oraşe mari şi frumoase care le plac străinilor foarte mult de frumuseţile din Moldova. Moldova în trecut era o ruină foarte imensă, adică mare, care în timpul lui Mircea cel Bătrân oamenii ziceau că apără această ruină şi s-au ţinut de cuvânt care şi azi mai există, dar mai puţin, dar tot mai sunt urme din care se vede că moldoveni au luptat cu atâta eroism pentru pământ, unii chiar şi-au jertfit viaţa pentru pământ, din cauza aceasta populaţia nu era prea mare. Dacă în trecut nu ar fi murit atâtea vieţi omenesti înseamnă că azi Moldova ar fi foarte mare, atât de imensă că ar întrece şi oraşul Bucureşti. În Moldova este o veche populaţie ca în trecut. Moldova este foarte veche, de sute de ani au fost bătălii aşa de multe încât nu lasă omul să trăiască. La 1848 oameni săraci şi de tot felul în afară de cei care erau bogaţi au strigat vrem pământ. Toate comitetele au început să se retragă atunci ca să treacă timpul.

© 2024 blog.ro-en.ro