Rezultate

07 feb.

„The Inquest” de W.H. Davies

I took my oath I would inquire,
Without affection, hate, or wrath,
Into the death of Ada Wright –
So help me God! I took that oath.
“Jur fără patimă sau ură
Să aflu adevăr curat
Asupra morții Adei Wright –
Ajută Doamne!” Așa-am jurat.
When I went out to see the corpse,
The four months’ babe that died so young,
I judged it was seven pounds in weight,
And little more than one foot long.
Ducându-mă să văd cadavrul –
Un prunc ce a pierit de mic –
Am zis că are patru kile,
Și-i doar mai lung ca un pisic.
One eye, that had a yellow lid,
Was shut – so was the mouth, that smiled;
The left eye open, shining bright –
It seemed a knowing little child.
Închisă-i era gura-n zâmbet
Închis și galben ochiul drept;
Cel stâng deschis, strălucitor:
Copila îmi zâmbea-nțelept,
For as I looked at that one eye,
It seemed to laugh, and say with glee:
‘What caused me death you’ll never know –
Perhaps my mother murdered me.’
Căci ochiul ce-l priveam părea
Să spună cesel ca prin vis:
“De ce-am murit nu vei afla –
Mămica, poate, m-a ucis”.
When I went into court again,
To hear the mother’s evidence –
It was a love-child, she explained.
And smiled, for our intelligence.
Întors curând la tribunal,
Ascult a mamei mărturie:
“Copil din flori e”, ne explică,
Zâmbind cu înțeles, nurlie.
‘Now, Gentlemen of the Jury, said
The coroner – ‘this woman’s child
By misadventure met its death.’
‘Aye, aye,’ said we. The mother smiled.
“Jurați, ne spune procurorul,
Copila tinerei femei
A decedat din întâmplare.”
“Da”, zicem. Râd și ochii ei.
And I could see that child’s one eye
Which seemed to laugh, and say with glee:
‘What caused my death you’ll never know –
Perhaps my mother murdered me.’
Dar ochiul pruncii îl vedem
Că-mi râde vesel ca prin vis:
“De ce-am murit nu vei afla –
Mămica, poate, m-a ucis.”
W. H. Davies traducere de Andrei Bantaș

17 oct.

Lexinary – un dicţionar de termeni inventaţi

Noul dicţionar Lexinary – un dicţionar de termeni inventaţi de Javier Enriquez – conţine mai mult de şase mii de neologisme ce descriu multe aspecte ale experienţelor umane care nu au fost definite până acum.

Lexinary poate provoca şi reflecţie, şi râs spontan, şi exprimă aspectele multiple ale vieţii noastre de zi cu zi, ale tabuurilor, ale nuanţelor. Termenii ilustrează lucruri pe care le facem în fiecare zi fără să ne dăm seama de aceasta şi ne vor face să vedem, auzim şi să simţim diferit ceea ce anterior am desconsiderat sau am privit drept prozaic.

Continuare »

22 mai

a vorbi

Verbul a vorbi face parte din familia lexicală a substantivului vorbă (de la care s-a și format), însemnând „a avea facultatea de a articula cuvintele, a folosi graiul articulat; a exprima prin cuvinte gânduri, sentimente, intenții”, stabilind sinonimie cu a grăi, a rosti, a spune, a zice. Varianta intranzitivă se referă la „a sta de vorbă” (a comenta, a discuta, a se întreține, a se înțelege, a se învoi, a se sfătui, a tăifăsui) ori la „a face o expunere; a ține un discurs”.

Există și o mulțime de sensuri adiacente – „a se adresa cuiva” ori „a se exprima într-o anumită limbă” ori „a-și spune cuvântul, a-și exprima voința”. Cele mai frumoase mi se par sensurile figurate, de pildă, felul în care toate lucrurile din jur și toate faptele noastre vorbesc despre noi („a face dovadă; a pleda în favoarea cuiva” – a adeveri, a atesta, a confirma). Pe lângă sinonimele menționate până acum, ar mai fi foarte, foarte, foarte multe regionalisme și arhaisme; aleg, la întâmplare, a blești, a glăsi, a băsădi, a turvini, a vorovi etc. Antonimul pare a fi unul singur – a tăcea.

Continuare »

20 iul.

a (se) diferenția

Verbul a (se) diferenția vine din limba franceză – différencier – și are trei sensuri, stabilite în funcție de felul în care intră în relație cu ceilalți termeni din context sau de domeniul în care este folosit. Varianta tranzitivă se referă la „a stabili deosebirea dintre două sau mai multe ființe sau lucruri, a delimita caracterele lor specifice”.

O altă accepție, cea asociată dimensiunii reflexive a termenului, are în vedere „a se deosebi de altcineva sau de altceva; a se impune prin trăsături distincte, a se manifesta în mod deosebit”. Dintr-un alt punct de vedere privind lucrurile, termenul se utilizează în matematică și înseamnă „a calcula o diferențială, a stabili prin calcul diferențial; a calcula o diferență sau o derivată”.

Continuare »

29 iun.

a(-și) reaminti

Verbul a(-și) reaminti s-a format prin derivare cu sufixul re- și înseamnă „a(-și) aminti din nou, a rechema în minte”. Atunci când are nuanță tranzitivă, se referă la „a face pe cineva să-și aducă din nou aminte de ceva”, stabilind sinonimie cu verbe precum a evoca, a reîmprospăta, a rememora, dar și cu – de pildă – un arhaism ca a poftori.

Acum ceva vreme, Facebook a introdus o aplicație nouă, „On This Day”, care mi-a devenit repede foarte simpatică. Mă poartă înapoi în timp și îmi reamintește ce, cui, de unde și cum am spus lucruri anul trecut, acum doi ani și tot așa… Bucurii mărunte, evenimente pierdute, oameni plecați, melodii redescoperite, gânduri zburate. Nimicuri. Dar câtă viață și câtă vreme în ele!

Continuare »

01 iun.

a ticlăzi

Cu verbul a ticlăzi m-am întâlnit din întâmplare, într-o poveste a unui amic pentru care cuvântul nu era străin, dar care rămăsese surprins să-l audă într-un context atipic. Pentru că termenul este un regionalism pe care cu mare greutate l-am găsit chiar şi în dicționare, unde apare mai curând substantivul corespunzător – ticlăzău, care înseamnă „fier de călcat”.

Prin urmare, dacă vrei „să ticlăzăşti”, musai îți trebuie un ticlăzău, pe care, dacă nu-l ai în casă, îl găseşti la Vişeu: „S-o dus lelea la Vișeu / Să-și cumpere ticlăzău”. Termenul a pătruns în româneşte din limba maghiară – téglázó, şi are chiar şi un sinonim regional – voşorlău. Dacă e prea greu, ziceți-i „fier de călcat” şi pace, dar nu vă prefaceți, de-acum încolo, că nu ştiți despre ce e vorba.

Continuare »

© 2024 blog.ro-en.ro