Iată câteva amănunte pentru pasionaţi: Noah Webster, autorul Dicţionarului american al limbii engleze (1828), a inventat termenul „imigrate”. A luat un cuvânt deja existent – de fapt, toate variantele lui „migrate”, inclusiv „commigrate”, „transmigrate”, „emigrate” şi „remigrate” – şi l-a transformat subtil, dar profund. A făcut asta având la bază studiul îndelung al originii termenilor şi experienţa sa istorică de naţionalist american înfocat. Astfel, a creat „definiţii care nu mai apăruseră niciodată într-un dicţionar al limbii engleze,” scrie cărturarul Neil Larry Shumsky.

Ceea ce a făcut Webster a fost să creeze „spaţiu, timp şi să propună trăsături fundamentale ale migraţiei”. Shumsky urmăreşte schimbările din dicţionarul mai puţin cunoscut al lui Webster din 1806, A Compendious Dictionary of the English Language, care urma în mare parte definiţiile din Dicţionarul limbii engleze al lui Samuel Johnson din 1755.

Continuare »

De la „gigil” la „wabi-sabi” şi „tarab”, există multe cuvinte străine care desemnează emoţii fără echivalent în alte limbi. Învăţând să identificăm şi să le cultivăm, aceste experienţe ar putea să ne ofere o viaţă mai bogată.

Aţi simţit vreodată puţin „mbuki-mvuki” – nevoia irezistibilă de a vă smulge hainele de pe voi în timp ce dansaţi? Poate că e puţin „kilig” – sentimentul de agitaţie când vorbiţi cu o persoană pe care o simpatizaţi? Dar ce ziceţi de „uitwaaien” – care încapsulează efectele revitalizante ale plimbării în bătaia vântului? Aceşti termeni – din limbile bantu, taglog şi olandeză – nu au un echivalent direct în alte limbi, dar reprezintă experienţe emoţionale foarte precise.

Continuare »

Verbul a (se) relativiza este neologism venit, conform etimologiei indicate de dicționar, din germanul relativieren și înseamnă, în forma sa reflexivă, „a căpăta un caracter relativ”. Atunci când este folosit cu valoarea tranzitivă, se referă la „a da, a imprima un caracter relativ; a face să se relativizeze”, mai ales atunci când este vorba despre afirmații. Sinonime pare a nu avea.

De la Einstein încoace (și nu mă refer la principiile fizicii, care îmi depășesc sfera de competență), omenirea a acceptat – ca principiu general – că totul este relativ. Totul se supune, evident, unor legi generale și imuabile, dar felul în care ne raportăm la ele (sau le raportăm la alte elemente din jur) le conferă un caracter flexibil și interpretabil.

Continuare »

* mendelist apare ca noutate, adjectiv sau substantiv masculin cu pluralul mendeliști și femininul mendelistă-mendeliste; termenul înseamnă „(adept) al mendelismului” („concepție care susține că transmiterea caracterelor ereditare se face potrivit legilor dominației, segregării și combinării independente a caracterelor”)

* meningeal (se desparte me-nin-ge-al) este adjectiv masculin cu pluralul meningeali și femininul meningeală-meningeale; cuvântul este un echivalent al mai vechiului meningian (încă utilizat, și el)

* mentál apare cu două articole, mai întâi ca adjectiv masculin folosit în psihologie, având puralul mentáli și femininul mentálă-mentále. De asemenea, este menționat substantivul neutru *mentál, care se articulează mentálul.

! meréng este substantiv neutru cu pluralul merénguri (anterior, avea două forme acceptate meríng/meréng); este o „prăjitură preparată din albuș de ou bătut cu zahăr, coaptă la foc slab, adesea umplută cu cremă (de ciocolată) și acoperită cu frișcă”

! meridian se desparte me-ri-di-an și este adjectiv masculin cu femininul meridiánă și pluralul meridiáne (anterior, forma de singular era indicată pentru genul neutru). Din aceeași familie lexicală, este menționat substantivul *meridiánă (me-ri-di-a-nă), feminin cu genitiv-dativul meridiánei și pluralul meridiáne.

Verbul a asasina a ajuns la noi din limba franceză (termenul este assassiner) şi are două sensuri importante, primul dintre acestea fiind cel propriu – „a omorî pe cineva cu premeditare, a comite un asasinat”. Sensul figurat (în registrul familiar) este aproape distractiv, prin contrast. Înseamnă „a plictisi în cel mai înalt grad, a enerva, a obosi pe cineva cu insistenţele, a importuna foarte”.

Aşa cum se observă la prima vedere, sinonimele ce apar foarte des utilizate sunt a omorî (deja menţionat în definiţie) şi a ucide. Dar lucrurile sunt mai complicate de atât, pentru că, spre deosebire de acestea, asasinatul presupune un plan ce trebuie pus în practică mişeleşte, prin surprindere, şi pare a avea, de asemenea, o miză importantă, de obicei politică sau religioasă.

Continuare »

Verbul a explicita face parte din fondul nou al limbii, ajungând în româneşte din franţuzescul expliciter. Dicţionarele precizează doar că termenul se referă la „a da un caracter explicit, a face explicit”, stabilind sinonimie cu a clarifica.

Mai multe lămuriri aduc dicţionarele despre explicit, care poate avea atât valoare adverbială, cât şi adjectivală. Acesta se foloseşte pentru vorbe, idei, gânduri, promisiuni (formale) etc. şi înseamnă „care este exprimat limpede şi nu lasă niciun dubiu”, fiind echivalent cu desluşit, lămurit, clar şi antonim al lui implicit. De asemenea, se poate utiliza pentru persoane – „care se exprimă clar şi fără echivocuri”, dar şi în sfera matematică, despre funcţii – „care este egal cu o anumită expresie ce conţine numai variabilele independente”.

Continuare »