Verbul a mămicí nu există. Mă văd nevoită să reclam, pe această cale, absenţa din limba română a cuvântului ăstuia fundamental! Recunosc, nu l-am inventat eu, dar mi-a fost semnalată lipsa lui, iar azi, cu voia dumneavoastră, o să-l lămurim pe a mămicí (repetaţi după mine mă-mi-ci!). S-ar putea să vi se pară că n-am multe de spus despre asta, pentru simplul motiv că n-am vreo experienţă personală directă în domeniu. Dar o să-mi iertaţi neîndemânarea deoarece, într-un fel cât se poate de plăcut şi de măgulitor pentru mine, mi-a fost acordat privilegiul de a vorbi despre verbul acesta. De către persoane cu autoritate, care mămicesc de zor!

Continuare »

Începem încă un an, cu verbul a înnoi. Termenul se poate referi la a (se) face ca nou, înlocuind ceea ce era vechi, uzat, adică un soi de refacere ori reparare. De asemenea, poate face trimitere la punerea unui lucru nou în locul altuia vechi, ceea ce înseamnă primenire ori schimbare. Şi, aşa cum e şi firesc, cuvântul are o dimensiune metaforică ce presupune obligatoriu reflexivitatea, sinonimă cu a se împrospăta, a se redeştepta, a se regenera, poate chiar a se reinventa pe sine. În plan concret, însă, pot fi înnoite acţiuni, haine, case, vitrine, autorizaţii, documente personale sau tratative etc. Scopul fundamental este acela de a le prelungi „viaţa”, de a fixa un nou început, fie şi artificial sau doar aparent.

Mie îmi place obiceiul „înnoirilor” începutului de an. Ştiu că sunt oameni care îl evită şi îl desconsideră pentru că nu îi văd logica şi utilitatea, dar mie îmi place. Şi ştiu exact şi de ce: pentru că mă obligă la două lucruri fundamentale. În primul rând, la o analiză cât mai obiectivă şi mai cinstită despre ce am făcut un an întreg, ceea ce determină un soi de „dare de socoteală” faţă de mine însămi. Operaţiunea cere, fără îndoială, onestitate şi recunoaşterea minusurilor (care există, indiferent câte lucruri bune aş fi făcut în timp). E greu, dar pe mine mă ajută întotdeauna: viaţa mea nu e perfectă, dar să ştiu cu exactitate în ce fundătură mă aflu e un lucru nepreţuit pentru sănătatea mea mentală!

Continuare »

Site-ul ro-en.ro a ajuns la circa 300.000 de vizitatori unici/lună. Sunt mulţi cei care vin chiar şi zilnic la site, alcătuind astfel o comunitate nevăzută. În special pentru aceştia, am adăugat secţiunea Forum, un spaţiu virtual destinat discuţiilor despre limbilor română şi engleză. Cei care au nelămuriri, pot pune întrebări. Cei care vor să ajute, pot răspunde. Cei care oferă servicii în domeniu, le pot promova. Cei care ştiu ceva interesant, pot împărtăşi celorlalţi.

Nu ezitaţi să deschideţi subiecte de discuţie pe forum. Este foarte simplu, nici măcar nu este necesar un cont de utilizator (deşi este recomandat, pentru a avea acces la toate facilităţile).

Forumul va fi folosit şi ca sistem de bază pentru unele facilităţi care sunt avute în vedere pentru dezvoltarea site-ului. Dorim să punem la dispoziţie instrumente cât mai utile pentru diferite categorii de utilizatori. Ne-am propus obiective ambiţioase şi lucrurile evoluează constant spre acestea.

Verbul a gândi are o sumedenie de accepţii, unele extrem de diverse. Cel mai superficial, întrucâtva, sugerează formarea unei idei despre un lucru, un altul se referă la pătrunderea cu mintea în profunzimea lucrurilor, mergând chiar până la sublinierea calităţilor creative ale spiritului uman, a originalităţii ideilor despre obiectele şi fenomenele din realitatea înconjurătoare. Astfel privind lucrurile, sinonimia cu a reflecta trimite frumos la oglindă, sugerând capacitatea omului de a-şi răsfrânge în mental lumea în care vieţuieşte.

Răsărite deci într-un univers complex al reprezentărilor, gândirile pot avea forma unor idei fulgerătoare („a-i trece prin minte că”), a unor convingeri sau credinţe personale („a crede, a socoti că”), a unor repere folosite în luarea deciziilor („a lua în considerare”), a unor amintiri („a evoca în memorie sau în imaginaţie”), a unei înţelegeri superioare asupra lucrurilor („a-şi da seama sau a fi conştient de”), a unor dorinţe ori finalităţi („a proiecta în gând, a avea în intenţie să”), ori a unor creaţii inedite („a inventa, a concepe ceva concret sau abstract”).

Continuare »

* celular apare cu un al doilea sens în DOOM2 (prima accepţie a termenului este cea din domeniul biologiei); substantivul neutru referă la micile obiecte electronice care ne-au devenit indispensabile, şi are pluralul celulare

* Cenuşăreasa este numele unui celebru personaj din basmele copilăriei; norma îl menţionează ca substantiv propriu, cu genitiv-dativul Cenuşăresei. I se alătură şi *Cerber, un animal mitologic (cu multe capete şi întrebuinţat la pază), substantiv propriu masculin

* a cepuí face parte din categoria verbelor noi, însemnând „a pune cepuri, a curăţa arbori”; pentru indicativ prezent sunt precizate formele eu/ei cepuiesc, pentru imperfect el cepuia şi pentru conjunctiv el să cepuiască

* cerchist apare ca un derivat al lui „cerc”, însă nu orice cerc… eu l-am găsit folosit doar în legătură cu activitatea scriitorilor din Cercul Literar de la Sibiu; termenul este substantiv sau adjectiv masculin, cu pluralul cerchişti şi femininul cerchistă/cerchiste

* Cezar / Caesar este acceptat sub ambele variante (şi în grafie românească, dar şi păstrând etimonul latinesc); este substantiv propriu masculin, numele celebrului împărat roman