Clubul de engleză gratuit pentru copii din cadrul Centrului de Limbi Străine al Bibliotecii Judeţene Vrancea, sprijinit de firma Scorpion, a avut joi, 30 octombrie 2008, prima întâlnire cu copiii. Membrii clubului, însoţiţi de părinţi sau bunici, au venit pentru a cunoaşte locul unde vor învăţa engleză şi profesorul voluntar, Ionelia Bobaru, care va încerca să-i atragă în lumea cărţii, a lecturii, a bibliotecii şi a limbii engleze.

Continuare »

* bantoíd apare în noile norme drept adjectiv masculin cu pluralul bantoízi şi femininul bantoídă-bantoíde; putem doar să presupunem că se referă la populaţia sau limba !bántu/bantú, adjectiv care ne dă, şi el pe deasupra, bătaie de cap atât cu accentele, cât şi cu indicaţiile: deşi este invariabil, are (totuşi!) forme de plural precizate în dicţionar, acestea fiind (nici mai mult nici mai puţin!) bántu/bantú

! barisferă este substantiv feminin, cu genitiv-dativul barisferei, ce denumeşte „partea centrală a globului pământesc, cu raza de 3500 km şi densitatea foarte mare, care se consideră a fi alcătuită din nichel şi fier”, sinonim cu centrosferă; noutatea este dubla silabaţie: atât ba-ris-fe-ră, cât şi ba-ri-sfe-ră

! baríton se referă, ca substantiv masculin, la „cântăreţ”, cu pluralul barítoni. Termenul neutru asemănător, dar accentuat pe ultima silabă, era deja acceptat ca „instrument muzical”, pluralul acestuia fiind baritoáne. Puţin mai jos, din aceeaşi arie sonoră, găsim *bas-baríton – substantiv masculin cu pluralul başi-barítoni.

* bárjă este primit între cuvintele limbii române ca substantiv feminin, cu genitiv-dativul bárjei şi pluralul bárje, denumind „navele pentru transporturi grele pe căi navigabile”

* barmaniţă are genitiv-dativul barmaniţei şi pluralul barmaniţe; accentul cade, ca şi în cazul masculinului barman, pe prima silabă

Începând cu 1 septembrie 2008, instituţiile şcolare din învăţământul secundar din Uniunea Europeană se pot înscrie la cea de-a doua ediţie a concursului Juvenes Translatores (Tinerii traducători), iniţiat de Comisia Europeană în 2007 în scopul promovării studiului limbilor străine şi a traducerilor. Înscrierile vor avea loc în două etape distincte. În prima etapă, instituţiile şcolare sunt invitate să îşi manifeste intenţia de a participa şi să îşi comunice coordonatele de contact.

Continuare »

În limba română ne-am obişnuit să împărţim substantivele în feminine şi masculine, împărţire necesară pentru a face corect acordurile. În limba engleză nu se face declinare după gen, aşa că o astfel de împărţire se poate face doar de amuzament. Iată câteva exemple:

• copier (copiator) – feminin, pentru că dacă nu e pornită, durează puţin până se încălzeşte
• hammer (ciocan) – masculin, pentru că nu a evoluat prea mult în ultimii 5000 de ani, dar este bine să-l ai la îndemână
• hot air balloon (balon cu aer cald) – masculin, pentru că dacă vrei să-l faci să meargă undeva, trebuie să aprinzi un foc sub el
• hourglass (clepsidră) – feminin, pentru că odată cu trecerea timpului, centrul de greutate se mută în jos
• kidneys (rinichi) – feminin, pentru că întotdeauna merg la toaletă împreună
• sponge (burete) – feminin, pentru că este moale, plăcută când o strângi în mână şi reţine apa
• subway (metrou) – masculin, pentru că foloseşte întruna aceleaşi replici
• Swiss army knife (briceag) – masculin, pentru că deşi pare să folosească la multe lucruri, de obicei doar desface dopurile de la sticle
• web page (pagină web) – feminin, pentru că întotdeauna vrei s-o accesezi
• remote control (telecomandă) – feminin… ha! ai fi crezut că e masculin, dar dacă ţinem cont că-i produce plăcere bărbatului, că ar fi pierdut fără aceasta şi că, deşi nu ştie întotdeauna pe ce butoane să apese, totuşi încearcă, rezultă că este feminin

* aplaudac este un nou substantiv masculin pe care DOOM-ul îl recomandă a fi folosit în registrul familiar; pluralul este aplaudaci, însă nu am găsit încă o explicaţie fermă a cuvântului; este evidentă formarea prin derivare de la a aplauda, şi aş presupune o nuanţă ironică a termenului în momentul folosirii, cu o conotaţie nu tocmai măgulitoare (adică „aplaudant de profesie şi fără discernământ”)

! apocalips / apocalipsă sunt doi termeni (unul neutru şi unul feminin) care desemnează acelaşi lucru, adică „sfârşitul lumii”; nu eram obişnuită decât cu cel de-al doilea, dar acum am constatat cu surprindere că prima formă (pe care, personal, o consideram vetustă) este chiar cea recomandată, pentru că, două rânduri mai jos, este înregistrat şi apocalipsă, separat, cu trimitere fermă la apocalips… Ne-ntoarcem la Eminescu, se pare… Pentru substantivul propriu feminin !Apocalipsă (parte a Noului Testament), este precizat, conform noilor norme, genitiv-dativul Apocalipsei

* Apolo este un substantiv propriu masculin, nume de zeu sau de planetoid, căruia noul DOOM îi precizează ca acceptată şi forma Apollo, cea păstrată din latină; cuvântul este folosit şi ca substantiv comun, *apolo („tânăr frumos, fluture”), cu pluralul apolo

* Apostolul (carte de ritual creştin), îmi pare mie un termen vechi în limbă, ţinând cont de tradiţia ortodoxă de care ne bucurăm, dar abia acum îl găsim consemnat şi în legea ortografică

* Appasionata (titlu) apare ca substantiv propriu feminin, cu genitiv-dativul Appasionatei; termenul este preluat din italiană şi îşi păstrează pronunţia, cu silaba -sio pe centru; din punctul meu de vedere, Sonata 23 a lui Beethoven e bine-venită între normele noastre

Pe scări, în jos, prima la stânga