| Cold in the earth—and the deep snow piled above thee, Far, far removed, cold in the dreary grave! Have I forgot, my only Love, to love thee, Severed at last by Time’s all-severing wave? |
Dormi în pământ, sub nea, dormi în neştire; în rece groapă dormi, pe cellalt mal. Au te-am uitat, tu, singura-mi iubire, de care mă desparte-al vremii val? |
Toată lumea crede că ştie ce este o ironie. De fapt, chestiunea e destul de încâlcită. Mai ales la americani.
„Ironic” nu înseamnă „ghinionist”, „interesant” sau „întâmplător”, deşi aceşti termeni deseori sunt folosiţi interşanjabil în Statele Unite. Şi această folosire greşită nu i-a ocolit nici pe lingvişti.
Cert este că incertitudinea legată de definiţia termenului „ironic” persistă şi e veche de zeci de ani. „Ironic” este pe lista de 58 de termeni frecvent folosiţi greşit în limba engleză, întocmită de lingvistul Steven Pinker de la Harvard, şi se află în topul cuvintelor cele mai accesate în varianta online a dicţionarului Merriam-Webster.
Prin urmare ce înseamnă ironia cu adevărat şi de unde vine confuzia asta? O parte a stării de ambiguitate provine din faptul că sunt nu mai puţin de trei definiţii ale termenului în unele dicţionare. Este vorba despre ironia socratică (metodă filozofică antică) şi ironia dramatică (tehnică retorică şi literară), dar definiţia care ne interesează – şi care este cea mai dezbătută – este ironia situaţională. Aceasta survine, aşa cum o defineşte Oxford English Dictionary, atunci când „o situaţie sau un eveniment par deliberat contrare cu ceea ce se aşteaptă şi adesea sunt amuzante într-un mod neaşteptat.”
Importantă, conform puriştilor, este partea deliberat contrară – ca o situaţie să fie ironică, trebuie să fie opusul a ceea ce se aşteaptă, nu doar o coincidenţă amuzantă.
Nu toţi lingviştii au totuşi această viziune limitată. Campionii sporirii limbajului fluid, Merriam-Webster argumentează că cei care folosesc „ironic” cu sensul de „întâmplător” nu greşesc, de fapt, ci nu fac decât să fie pionieri. Editorii spun: „Termenul ironie se aplică evenimentelor care sunt întâmplătoare şi, în vreme ce unii consideră că e o folosire incorectă, e doar una nouă.”
Un studiu al cercetătorilor de la Oxford Dictionary despre numele regiunilor lumii a ajuns la concluzia că aproape fiecare ţară este denumită după unul dintre următoarele patru lucruri: trib sau un grup etnic, o persoană importantă, numele unui punct cardinal sau o trăsătură a teritoriului.
Din 195 de ţări, numai 20 nu se încadrează în aceste criterii. Anglia, de exemplu, este denumită după anglii din secolul al V-lea, un trib al primilor locuitori. Alte ţări europene urmează exemplul, fiind denumite după un trib: Franţa după franci, iar Italia după tribul vitali. De fapt, aproximativ o treime din ţări sunt denumite după un trib istoric.
Continuare »
| Here come I to my own again, Fed, forgiven and known again, Claimed by bone of my bone again And cheered by flesh of my flesh. The fatted calf is dressed for me, But the husks have greater zest for me, I think my pigs will be best for me, So I’m off to the Yards afresh. |
Întorsu-m-am, iată, iar acasă, Iertat şi primit iar în casă, Drăgălit de cosângeni ca să Îi las a mă strânge la sân. Din viţelul cel gras în blid mi-au pus, Dar roşcovele-mi par mai presus… Şi ei blânzi ca porcii mei blânzi parcă nu-s, Aşa că plec iar la stăpân. |
Folosirea repetată a expresiei „fake news” („știri false”) a condus la creșterea cu 365% a utilizării acesteia faţă de 2016, determinându-i pe cei de la Collins să-l aleagă cuvântul anului dintr-o listă scurtă care a inclus „cuffing season” și o nouă definiție a termenului „unicorn”.
În vreme ce președintele american Donald Trump folosește termenul ca să atace integritatea emisiunilor de știri critice, „fake news” descrie site-urile web care caută să își maximizeze traficul de internet dându-și poveștile fictive drept știri. Collins Dictionary îl definește drept: „informații false, deseori senzaționale, deghizate sub formă de de știri”.
Continuare »
| I O wild West Wind, thou breath of Autumn’s being, Thou, from whose unseen presence the leaves dead Are driven, like ghosts from an enchanter fleeing, |
I O, vânt de-apus, suflare-a Toamnei crunte, De care fug – cum fug de-un vrăjitor Nălucile – noroadele mărunte, |
| Yellow, and black, and pale, and hectic red, Pestilence-stricken multitudes: O thou, Who chariotest to their dark wintry bed |
Gălbui sau negre, ale frunzelor – Tu, care duci în goana ta sireapă Seminţele spre paturile lor, |
| The winged seeds, where they lie cold and low, Each like a corpse within its grave, until Thine azure sister of the Spring shall blow |
Unde vor zace ca un hoit în groapă Până ce Primăvara – sora ta – De trâmbiţă să sune va să-nceapă |
| Her clarion o’er the dreaming earth, and fill (Driving sweet buds like flocks to feed in air) With living hues and odours plain and hill: |
Deasupra gliei, şi va adăpa Cu aer cârdul florilor, umplând Cu-arome şi culori orice vâlcea – |
| Wild Spirit, which art moving everywhere; Destroyer and preserver; hear, oh hear! |
O, duh ce, pretutindenea trecând, Distrugi şi aperi, te aud suflând! |
© 2024 blog.ro-en.ro