Rezultate

« Previous Entries
Next Entries »
19 oct.

a se război

Verbul a se război poate avea atât sens denotativ, cât și valoare figurată. În toate situațiile în care este folosit, însă, are același înțeles, referindu-se la „a purta război”, stabilind sinonimie cu a se bate, a se lupta. Dicționarele nu ne spun mai mult, iar lucrul acesta mi s-a părut întotdeauna foarte ciudat, dat fiind faptul că războiul a fost dintotdeauna (și încă a rămas, până astăzi) una dintre ocupațiunile principale ale omului. Negative, e adevărat. Dar principale.

De când e lumea asta lume, undeva în lumea asta mare e război. Nu ne ajunge planeta, nu ne mai satură pâmântul, nu mai terminăm de împărțit ce n-avem… Sunt locuri unde oamenii nu cunosc altă realitate, decât cea a jafului, a luptelor și a zbaterii pentru supraviețuire. Sunt oameni pentru care (și așa) scurtul popas în această existență înseamnă doar coșmar și durere, ravagii ale armelor și moarte. Fără vreo posibilitate de alegere. Asta pentru că războiul este o afacere profitabilă pentru alții.

Continuare »

Publicat de in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza!     Recomanda!

21 sept.

a experimenta

Verbul a experimenta este întotdeauna tranzitiv și se referă la „a verifica prin experiență / prin experimente”. Vine din latinecul experimentare, pe filieră franceză – expérimenter, și stabilește sinonimie cu verbe precum a încerca, a proba. Și cam asta este tot ce pot dicționarele să ne spună. Însă dincolo de litera – săracă, în acest caz, a – dicționarelor este viața însăși. Iar experimentele și experiența sunt elemente esențiale ale sale.

Cred că fiecare dintre noi „experimentează” de-a lungul timpului, oricât de seci și serbede ne-ar părea viețile, văzute din exterior. Nu trebuie să fii cine știe ce răzvrătit, nu e necesar să fii vreun cutezător ori vreun temerar cu diplomă, pentru că ocaziile de a alege drumuri nebătute de alții se deschid în fiecare moment.

Continuare »

Publicat de in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza!     Recomanda!

16 sept.

„To Lucasta, Going to the Wars” de Richard Lovelace

Tell me not (Sweet) I am unkind,
That from the nunnery
Of thy chaste breast and quiet mind
To war and arms I fly. 		Să nu mă cerţi, iubito, rău
Că – parcă dintr-un schit
Răzleţ – eu de la sânul tău
Spre lupte m-am pornit.
True, a new mistress now I chase,
The first foe in the field;
And with a stronger faith embrace
A sword, a horse, a shield. 		Ispită nouă azi, ce-i drept,
Din duşman mi-am făcut,
Şi mai fidel strâng eu la piept
Un fier, un cal, un scut.
Yet this inconstancy is such
As you too shall adore;
I could not love thee (Dear) so much,
Lov’d I not Honour more. 		Ci tu la fel de pătimaş
Îmi vei iubi schimbarea:
Nu te-aş iubi atât, de n-aş
Iubi mai mult onoarea.
Richard Lovelace traducere de Tudor Dorin

Publicat de in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza!     Recomanda!

08 sept.

queen

Toată lumea ştie, în limba engleză „queen” înseamnă „regină”. Dar la origine, cu multe secole în urmă, sensul era altul.

Iniţial, cuvântul însemna… soţie. Adică femeia cuiva, pentru că pe vremea aceea nu se mergea la starea civilă.

Desigur, şi regele avea soţie, căreia i se spunea tot „queen„. În timp, doar ei i s-a mai spus astfel, pentru „soţie” fiind preferat „wife”. Asta se întâmpla în engleza veche. Şi de atunci a rămas aşa.

Aşadar, când iubitul îi spune iubitei că vrea să fie regina lui, s-ar putea să nu fie atât de pompos pe cât pare. Asta dacă e lingvist.

Publicat de in Bine de ştiut, Etimologie, Limba engleză
Comenteaza!     Recomanda!

01 iun.

a ticlăzi

Cu verbul a ticlăzi m-am întâlnit din întâmplare, într-o poveste a unui amic pentru care cuvântul nu era străin, dar care rămăsese surprins să-l audă într-un context atipic. Pentru că termenul este un regionalism pe care cu mare greutate l-am găsit chiar şi în dicționare, unde apare mai curând substantivul corespunzător – ticlăzău, care înseamnă „fier de călcat”.

Prin urmare, dacă vrei „să ticlăzăşti”, musai îți trebuie un ticlăzău, pe care, dacă nu-l ai în casă, îl găseşti la Vişeu: „S-o dus lelea la Vișeu / Să-și cumpere ticlăzău”. Termenul a pătruns în româneşte din limba maghiară – téglázó, şi are chiar şi un sinonim regional – voşorlău. Dacă e prea greu, ziceți-i „fier de călcat” şi pace, dar nu vă prefaceți, de-acum încolo, că nu ştiți despre ce e vorba.

Continuare »

Publicat de in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza!     Recomanda!

20 mai

„Astrophil and Stella – Sonnet XXXI” de Philip Sidney

With how sad steps, O Moon, thou climb’st the skies!
How silently, and with how wan a face!
What, may it be that even in heav’nly place
That busy archer his sharp arrows tries!
Sure, if that long-with love-acquainted eyes
Can judge of love, thou feel’st a lover’s case,
I read it in thy looks; thy languish’d grace
To me, that feel the like, thy state descries.
Then, ev’n of fellowship, O Moon, tell me,
Is constant love deem’d there but want of wit?
Are beauties there as proud as here they be?
Do they above love to be lov’d, and yet
Those lovers scorn whom that love doth possess?
Do they call virtue there ungratefulness?		 Eşti tristă, lună, şi precum un fur
Sui treptele ceresculu lăcaş…
Ai crede că pârdalnicul arcaş
Săgeţile-şi trimite şi-n azur!
Surată, dacă ochii ce-s desprinşi
Cu dragostea o pot şi judeca,
Tu-i înţelegi pe cei în mreje prinşi;
Blajină milă-i în privirea ta.
Statornicia faţă de iubite
E şi la voi o faptă de nătâng?
Frumoasele-s la fel de-nchipuite?
Le place-a fi curtate dar îl plâng
Pe-acel care iubeşte ca nebun?
Vrituţii nerecunoştinţă-i spun?

Philip Sidney traducere de Leon Leviţchi

Publicat de in Limba engleză, Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza!     Recomanda!

« Pagina precedenta
Pagina urmatoare »

© 2024 blog.ro-en.ro