Rezultate

« Previous Entries
Next Entries »
06 oct.

rival

„Rival” înseamnă în engleză acelaşi lucru ca şi în română. Iar înrudirile etimologice ale acestui cuvânt sunt surprinzătoare.

În engleză, „rival” are aceiaşi rădăcină etimologică ca „river” („râu”) şi „rivulet” („pârâiaş”). Când a apărut pentru prima oară în limba engleză, la începutul secolului al XV-lea, nu era nimic mai mult decât o altă denumire pentru mal. Sensul actual de „competitor” sau „oponent” se crede că derivă de la pescarii care aveau drept de pescuit în aceeaşi zonă, care voiau să prindă cam aceeaşi peşti.Echivalentul din latină, „rivalis”, înseamnă persoană care foloseşte acelaşi râu.

Şi în română există o poveste asemănătoare, dar cu cuvântul „riveran”.

Publicat de in Bine de ştiut, Etimologie, Limba engleză, Limba română
Comenteaza!     Recomanda!

21 sept.

a experimenta

Verbul a experimenta este întotdeauna tranzitiv și se referă la „a verifica prin experiență / prin experimente”. Vine din latinecul experimentare, pe filieră franceză – expérimenter, și stabilește sinonimie cu verbe precum a încerca, a proba. Și cam asta este tot ce pot dicționarele să ne spună. Însă dincolo de litera – săracă, în acest caz, a – dicționarelor este viața însăși. Iar experimentele și experiența sunt elemente esențiale ale sale.

Cred că fiecare dintre noi „experimentează” de-a lungul timpului, oricât de seci și serbede ne-ar părea viețile, văzute din exterior. Nu trebuie să fii cine știe ce răzvrătit, nu e necesar să fii vreun cutezător ori vreun temerar cu diplomă, pentru că ocaziile de a alege drumuri nebătute de alții se deschid în fiecare moment.

Continuare »

Publicat de in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza!     Recomanda!

09 sept.

„Sonnet I” de John Milton

O, Nightingale, that on yon bloomy Spray
Warbl’st at eeve, when all the Woods are still,
Thou with fresh hope the Lovers heart dost fill,
While the jolly hours lead on propitious May,
Thy liquid notes that close the eye of Day,
First heard before the shallow Cuccoo’s bill
Portend success in love; O if Jove’s will
Have linkt that amorous power to thy soft lay,
Now timely sing, ere the rude Bird of Hate
Foretell my hopeles doom in som Grove ny:
As thou from yeer to yeer hast sung too late
For my relief; yet hadst no reason why,
Whether the Muse, or Love call thee his mate,
Both them I serve, and of their train am I. 		Prin crengi cu flori când, ah, privighetoare,
Cânţi seara-n câmpul mut, şi înteţeşti
În sufletul ibovnic noi nădejdi
La ceas, în luna mai, de desfătare –
Lin trilu-ţi face noaptea să coboare
(Nu viersul sec de cuc) şi prevesteşti
Izbânzi de-amor… Oh, dacă vreri zeieşti
Pe Eros l-ar lega de-a ta cântare!
Acum să-mi cânţi, cât ciuful cel sanchiu
Al urii încă nu m-a urgisit;
Căci parcă an de an mi-ai viersuit
A piază bună numai prea târziu…
Iar dacă-Amor şi muza te-au primit
Ortac – şi eu de-alaiul lor mă ţiu!…
John Milton traducere de Tudor Dorin

Publicat de in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza!     Recomanda!

10 aug.

a prelua

Verbul a prelua nu are foarte multe sensuri – de fapt, două. Se formează prin compunere, de la verbul a lua, și, mai întâi de toate, se referă la „a lua în primire, a lua în grijă”. Un alt sens al cuvântului se explică prin „a lua asupra sa, pe seama sa”, echivalent al lui a-și asuma.

Termenul poate avea în vedere răspunderi, funcții, sarcini, idei, articole ori cuvântul sau greutatea, și, în funcție de context, mai poate stabili sinonimie cu a recepționa ori – într-o accepție mai veche – cu a câștiga, a dobândi, a obține.

Continuare »

Publicat de in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza!     Recomanda!

03 iun.

„Astrophil and Stella – Sonnet XXXII” de Philip Sidney

Morpheus the lively son of deadly sleep,
Witness of life to them that living die,
A prophet oft, and oft an history,
A poet eke, as humors fly or creep,
Since thou in me so sure a power dost keep,
That never I with clos’d-up sense do lie,
But by thy work my Stella I descry,
Teaching blind eyes both how to smile and weep;
Vouchsafe of all acquaintance this to tell:
Whence hast thou ivory, rubies, pearl and gold,
To show her skin, lips, teeth, and head so well?
‘Fool,’ answers he, ‘no Indies such treasures hold,
But from thy heart, while my sire charmeth thee,
Sweet Stella’s image I do steal to me.’ 		Morfeu, fiu viu al somnului de moarte,
Tu, martor vieţii mortului-trăind,
Profet adesea, or poveste fiind,
Poet, cu toane – trist, or vesel foarte;
Cum tu, în mine, cert, păstrezi o parte
Şi-a mele simţuri nu le ştiu dormind,
Prin tine, Stella mea – plângând, zâmbind –
Mi-nvaţă ochii orbi cum să se poarte!
De unde-aduci tu fildeş şi rubine
Şi perle şi-aur, dându-i ei culori:
Ten, buze, dinţi şi păr, atât de bine?!
Tont! – zice – Nici în Indii nu-s comori,
Ca-n inima-ţi, când vraja-ţi creşte-n jur,
De-acolo, chipul Stellei eu ţi-l fur!
Philip Sidney traducere de Dan Duţescu

Publicat de in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza!     Recomanda!

01 iun.

a ticlăzi

Cu verbul a ticlăzi m-am întâlnit din întâmplare, într-o poveste a unui amic pentru care cuvântul nu era străin, dar care rămăsese surprins să-l audă într-un context atipic. Pentru că termenul este un regionalism pe care cu mare greutate l-am găsit chiar şi în dicționare, unde apare mai curând substantivul corespunzător – ticlăzău, care înseamnă „fier de călcat”.

Prin urmare, dacă vrei „să ticlăzăşti”, musai îți trebuie un ticlăzău, pe care, dacă nu-l ai în casă, îl găseşti la Vişeu: „S-o dus lelea la Vișeu / Să-și cumpere ticlăzău”. Termenul a pătruns în româneşte din limba maghiară – téglázó, şi are chiar şi un sinonim regional – voşorlău. Dacă e prea greu, ziceți-i „fier de călcat” şi pace, dar nu vă prefaceți, de-acum încolo, că nu ştiți despre ce e vorba.

Continuare »

Publicat de in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza!     Recomanda!

« Pagina precedenta
Pagina urmatoare »

© 2024 blog.ro-en.ro