14 oct.
Ia cunoştinţa că pot ucide,
că pot zdrobi cu călcâiul capul suav
al stelei răsărinde şi placide,
din pricina căreia am devenit zugrav! |
Be aware that I can kill,
that I can crush with my heel the sweet head
of the peaceful rising star,
because of this I’ve turned to painting houses! |
Ia cunoştinţa că nu am milă de mine,
că sângele meu mi-l amestec cu mestecenii!
Grabnic ţi-aduc la cunoştinţa toate acestea!
Vezi ce faci! |
Be aware that I take no pity on myself,
that I mix my blood with birch trees!
I bring this to your attention with dispatch!
Watch what you do! |
Publicat de Lucian Velea in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!
30 sept.
Trecut-au anii ca nori lungi pe şesuri
Şi niciodată n-or să vie iară,
Căci nu mă-ncântă azi cum mă mişcară
Poveşti şi doine, ghicitori, eresuri, |
Years have trailed past like clouds over a country,
And they’ll never return, for they’re gone forever,
And I no longer enjoy such light endeavour
As the magic of folk songs or the land of faery |
Ce fruntea-mi de copil o-nseninară,
Abia-nţelese, pline de-nţelesuri –
Cu-a tale umbre azi în van mă-mpesuri,
O, ceas al tainei, asfinţit de sară. |
Which as a child filled me with wonder,
Not quite understood yet meaning so much to me,
And now these shadows try to recapture me
In this hour of mystery, this twilight hour. |
Să smulg un sunet din trecutul vieţii,
Să fac, o, suflet, ca din nou să tremuri
Cu mâna mea în van pe liră lunec; |
These trembling fingers touch the strings in vain
To find the right notes from the fading memory
Of youth, so that my soul can vibrate again. |
Pierdut e totu-n zarea tinereţii
Şi mută-i gura dulce-a altor vremuri,
Iar timpul creşte-n urma mea… mă-ntunec! |
Everything’s disappeared from the horizon of that distant plain
And you can no longer hear the voice of past harmony.
Behind me time gathers… and I darken! |
Publicat de Lucian Velea in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!
23 sept.
My tongue-tied muse in manners holds her still,
While comments of your praise, richly compiled,
Reserve thy character with golden quill,
And precious phrase by all the muses filed.
|
E potolită muza mea, sărmana,
numai tălmacii slavei tale, iată,
în litere de aur moaie pana,
scriind cu toate muzele deodată. |
I think good thoughts, whilst other write good words,
And like unlettered clerk still cry „Amen”
To every hymn that able spirit affords
In polished form of well-refinèd pen. |
Gândesc de bine, altul gându-mi scrie,
copist cam necioplit, eu strig „Amin!”
la fiecare imn ce îl învie
condeiul cel de strălucire plin. |
Hearing you praised, I say „‘Tis so, ‘tis true”,
And to the most of praise add something more;
But that is in my thought, whose love to you,
Though words come hindmost, holds his rank before. |
Eşti lăudat şi strig „Aşa-i!” şi-n turmă
adaug încă laudei grozave
cuvinte (nerostite) spuse-n urmă,
dar primele urcând în epitafe… |
Then others for the breath of words respect,
Me for my dumb thoughts, speaking in effect. |
Iubeşte-n alţii vorbele-puzderii
şi-n mine numai vocile tăcerii… |
| William Shakespeare |
traducere de Gheorghe Tomozei |
Publicat de Silvia Velea in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!
16 sept.
Ce singurătate
să nu înţelegi înţelesul
atunci când există înţeles. |
What loneliness
to find no meaning
when there is a meaning. |
Şi ce singurătate
să fii orb pe lumina zilei,-
şi surd, ce singurătate
in toiul cântecului. |
And what loneliness
to be blind in the full light of day, –
and deaf, what loneliness,
amidst the swelling of a song. |
Dar să nu-nţelegi
când nu există înţeles
şi să fii orb la miezul nopţii
şi surd când liniştea-i desăvârşită,-
o, singurătate a singurătăţii! |
But not to understand
when there is no meaning,
and to be blind in the middle of the night,
and deaf when silence is complete, –
oh, loneliness within loneliness! |
Publicat de Lucian Velea in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!
02 sept.
Not marble nor the gilded monuments
Of princes shall outlive this powerful rhyme,
But you shall shine more bright in these contents
Than unswept stone besmeared with sluttish time.
|
Nici marmuri princiare, nici morminte
n-or supravieţui acestor rime,
dar tu vei fi lumina ce aprinde
piatra murdară-a vremii anonime! |
When wasteful war shall statues overturn,
And broils root out the work of masonry,
Nor Mars his sword nor war’s quick fire shall burn
The living record of your memory. |
Război pustiitor va sparge statui,
va pârjoli a varului lucrare,
nici Marte cu-a lui spadă, nici gealatu-i,
războiul, nu te-or trece în uitare! |
‘Gainst death and all oblivious enmity
Shall you pace forth; your praise shall still find room
Even in the eyes of all posterity
That wear this world out to the ending doom. |
Potrivnic îndurărilor şi morţii,
găsi-vei slavei tale loc sub cer,
sub ochii celor care vin şi-ai sorţii
ce lumile le-mpinge către ger. |
So, till the judgement that yourself arise,
You live in this, and dwell in lovers’ eyes. |
Până să-ţi bată-a judecăţii oră
versul te-arată celor ce te-adoră! |
| William Shakespeare |
traducere de Gheorghe Tomozei |
Publicat de Silvia Velea in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!
26 aug.
Vino-n codru la izvorul
Care tremură pe prund,
Unde prispa cea de brazde
Crengi plecate o ascund. |
Come now to the forest’s spring
Running wrinkling over the stones,
To where lush and grassy furrows
Hide away in curving boughs. |
Continuare »
Publicat de Lucian Velea in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!