16 sept.
„Hieroglifa” de Nichita Stănescu
| Ce singurătate să nu înţelegi înţelesul atunci când există înţeles. |
What loneliness to find no meaning when there is a meaning. |
| Şi ce singurătate să fii orb pe lumina zilei,- şi surd, ce singurătate in toiul cântecului. |
And what loneliness to be blind in the full light of day, – and deaf, what loneliness, amidst the swelling of a song. |
| Dar să nu-nţelegi când nu există înţeles şi să fii orb la miezul nopţii şi surd când liniştea-i desăvârşită,- o, singurătate a singurătăţii! |
But not to understand when there is no meaning, and to be blind in the middle of the night, and deaf when silence is complete, – oh, loneliness within loneliness! |