Arhiva categoriei 'Limba română'

11 iun.

DOOM 2: burghezo-moşierime – butic

* burghezo-moşierime este recunoscut ca învechit de noul DOOM, care îl include, în acelaşi timp, pe lista noutăţilor… prin urmare, pronunţăm la unison –şi-e, utilizând din când în când genitiv-dativul burghezo-moşierimii

! burtă-verde şi-a schimbat grafia (era format prin sudare până acum); cuvântul este acceptat ca variabil, cu genitiv-dativul lui burtă-verde şi pluralul burtă-verde, fiind considerat deopotrivă substantiv masculin şi feminin; termenul înseamnă (pornind de la şorţurile verzi ale vechilor negustori) „om insensibil la valorile culturale; filistin; om leneş, comod, indolent”

* burundez se referă la Burundi şi este adjectiv sau substantiv masculin, cu pluralul burundezi şi femininul burundeză/burundeze. Ce ghinion! Abia ne-nvăţasem cu burundian!

! butan este unul dintre magicele cuvinte care atâta mi-s de dragi: n-avem indicaţii asupra vreunei forme de plural, dar aflăm din noua normă că termenul nu mai este substantiv masculin, ci neutru! Excelent, că simţeam nevoia, dom’le!

* butic intră şi el în categoria substantivelor neutre, având pluralul buticuri; termenul este un franţuzism care se referă la un „magazin mic şi luxos, cu mărfuri, în general de serie mică”

08 iun.

a călători

Există oameni a căror singură raţiune de a fi este cuprinsă în esenţa verbului a călători. Pentru ei, viaţa seamănă globului terestru, străbătut de drumuri uscate, sau drumuri de apă, sau drumuri de zbor, iar destinul unui om este să umble, să vadă, să cunoască. Verbul are o serie de sinonime care se particularizează printr-o extremă expresivitate: a colinda, a cutreiera, a peregrina, a umbla, a voiaja, a drumui. Aş înclina să cred că frumuseţea lor se naşte din mirarea perpetuă a sufletului uman în faţa umbletului, din nevoia şi plăcerea omului de a se găsi pe drum, de a-şi descoperi esenţa rătăcitoare. A născocit el nume pentru păsările călătoare şi le-a spus „migratoare”; pentru popoarele care n-au tihna aceluiaşi loc, cărora le spune „nomade”; pentru sufletul care nu se poate opri din iubit şi pe care îl cheamă „nestatornic”; pentru toate cele care nu durează şi le plânge că-s „trecătoare”. Timpul, care nu se mai opreşte depănându-şi clipele, îşi are şi el umbletul lui; încet-încet se călătoreşte vara, apoi iarna, şi încet-încet se călătoreşte omul, încetând a mai fi.

Continuare »

04 iun.

DOOM 2: bună-credinţă – buretieră

! búnă-credínţă primeşte o lămurire referitoare la sinonimie – „onestitate”; genitiv-dativul rămâne búnei-credínţe; adăugăm pe listă *bună-creştere, sinonim cu „politeţe”, care se regăseşte în structuri de tipul „a dat dovadă de bună-creştere” şi nu trebuie confundat cu bună creştere, echivalent cu “dezvoltare bună”; şi în cazul lui !búnă-cuviínţă se stabileşte un sinonim – „politeţe”. Ceea ce au în comun aceşti termeni sunt problemele pe care le poate pune articularea, atunci când substantivul primeşte un determinant pronominal; sunt specificate, astfel, buna lui credinţă, buna lui creştere, buna lui cuviinţă. O altă categorie cu importante modificări este cea alcătuită din termeni care se referă la momentele zilei; !búnă-dimineáţa este un regionalism care denumeşte o plantă, iar acest substantiv feminin are genitiv-dativul búnei-diminéţi şi pluralul búne-diminéţi; termenul are ceva legături cu formula de salut *búnă dimineáţa, alcătuit din adjectiv şi substantiv articulat, nou introdus în normă, alături de *búnă seára şi *bună ziua, care au aceeaşi structură. Una dintre cele mai spinoase probleme ale compuselor de acest tip este cea legată de dublete; alături de !bunăstáre, care are sinonimul „prosperitate” şi două posibilităţi de silabaţie (năs-ta/nă-sta), primim *bună stáre ce poate fi echivalat cu „stare bună”; alături de búnă vóie (?) sinonim cu „veselie”, articulat bunăvóia, cu genitiv-dativul bunăvóiei, notăm *bunăvóie care funcţionează în locuţiunea adverbială de bunăvoie; de remarcat diferenţa dintre aceasta structură şi o altă nouă locuţiune – !cu búnă ştiínţă.

! bungalów revine la varianta originală; substantivul neutru păstrează grafia şi pronunţia din engleză [ow pron. oŭ], se articulează bungalów-ul şi are pluralul bungalów-uri

* bun gust, alcătuit din adjectiv şi substantiv, se referă la “gustul bun” al alimentelor şi se diferenţiază de substantivul neutru bun-gúst “simţ estetic”; alături de ele, *bun-platnic e un termen nou ce poate fi folosit atât ca substantiv cât şi ca adjectiv, cu pluralul bun-platnici şi femininul bun-platnică/ bun-platnice; din aceeaşi familie, !bun-rămas, substantiv neutru sinonim cu „adio”, îşi modifică grafia, iar *bun simţ, echivalent cu „bună intuiţie” nu trebuie confundat cu mai vechiul bun-simţ „decenţă”; termenul nou este alcătuit din adjectiv şi substantiv, la fel ca şi *bun venit.

! burduhan / burdihan sunt variante acceptate ale aceluiaşi cuvânt din limbajul popular şi familiar, substantiv neutru cu pluralul burduhane/burdihane

* buretiéră este substantiv comun cu genitiv-dativul buretiérei şi pluralul buretiére, denumind o “cutiuţă care conţine un burette, de obicei ud”

01 iun.

a aniversa

Verbul a aniversa este unul care ridică o problemă interesantă, din punctul de vedere al contextului în care trebuie folosit. Termenul face referire la capacitatea oamenilor de a-şi aminti evenimente importante din viaţa lor, fie că ţin de dimensiunea personală, fie că vizează apartenenţa lor la un grup etnic sau social. Ceea ce se pierde deseori din vedere (iar mass-media abundă de astfel de erori) este faptul că evenimentele pe care le aniversăm nu pot fi decât fericite, generatoare de bucurie. Pentru celelalte, există verbul a comemora, care implică acelaşi proces de rememorare, însă în dimensiunea lui solemnă, oficială, de elogiere. Faptul este evident dacă urmărim cu atenţie explicaţia din DEX, care spune că a aniversa înseamnă „a sărbători împlinirea unui număr de ani de la data la care s-a petrecut un eveniment”. Nu se precizează explicit că evenimentul la care se face referire este unul fericit, însă folosirea verbului a sărbători obligă la această concluzie.

Continuare »

28 mai

DOOM 2: buldog – bumben

! búldog / buldóg este un substantiv masculin care are, conform noii norme, două variante accentuale corecte; acelaşi lucru se petrece cu pluralul búldogi/buldógi

! buldozerist rămâne cu valoare exclusiv substantivală şi cu formă doar pentru masculin, cu pluralul buldozerişti; pierde valoarea adjectivală şi formele pentru feminin

! búlgăr / búlgăre are două forme, deopotrivă acceptate, în condiţiile în care, anterior, numai cea de-a doua era corectă; substantivul masculin are pluralul búlgări, indiferent de singularul de la care pleacă

! bullfinch este un anglicism care păstrează pronunţia [ch=č], fără a conserva şi grafia (cea care era considerată corectă anterior – bull-finch); substantiv neutru care denumeşte un “obstacol la alergările de cai, format dintr-un taluz de pământ sau zid cu nuiele deasupra”, îşi formează pluralul după normele româneşti – bullfinch-uri

! búmben primeşte ceva lămuriri referitoare la contextul de utilizare; rămâne în continuare adverb, aşa cum era specificat şi în vechile norme, însă ni se comunică, în plus, ca funcţionează mai ales în expresii ca a dormi bumben (adânc) şi a rămâne bumben (nemişcat, ţeapăn)

27 mai

„Aere condiţionate”

Vara se apropie, aducând cu ea zile toride, sufocante uneori, când o gură de aer răcoros este foarte apreciată. Noroc cu aparatele de aer condiţionat, care mai ameliorează situaţia (dacă sunt folosite aşa cum trebuie, cu măsură, pentru că altfel se ajunge la alte probleme).

Eu unul, când am auzit prima dată expresia „aer condiţionat”, cu mulţi ani în urmă, am crezut că nu am auzit bine. Pentru mine, „condiţionat” înseamnă „în anumite condiţii”, însă cu condiţii care ţin de sursă, în cazul de faţă aparatul – ca şi cum ţi-ar da aer în condiţiile care le vrea el. „Frate, dacă îţi convine, bine, dacă nu, îi dau aeru’ altcuiva, că e cerere!” Parcă mai corect mi s-ar părea „aer recondiţionat”. Dar indiferent ce cred eu, expresia a prins foarte bine, aşa că la acest aspect nu mai e mare lucru de comentat.

Totuşi, aerul rămâne aer, fie el şi condiţionat. Aşadar, instalaţia cu pricina nu se numeşte „aer condiţionat”, ci „aparat de aer condiţionat”. E drept că este o expresie incomod de lungă, dar dacă nu vrei să intri în categoria personajelor „care este”, trebuie să faci un mic efort.

Continuare »

© 2026 blog.ro-en.ro