Vara se apropie, aducând cu ea zile toride, sufocante uneori, când o gură de aer răcoros este foarte apreciată. Noroc cu aparatele de aer condiţionat, care mai ameliorează situaţia (dacă sunt folosite aşa cum trebuie, cu măsură, pentru că altfel se ajunge la alte probleme).

Eu unul, când am auzit prima dată expresia „aer condiţionat”, cu mulţi ani în urmă, am crezut că nu am auzit bine. Pentru mine, „condiţionat” înseamnă „în anumite condiţii”, însă cu condiţii care ţin de sursă, în cazul de faţă aparatul – ca şi cum ţi-ar da aer în condiţiile care le vrea el. „Frate, dacă îţi convine, bine, dacă nu, îi dau aeru’ altcuiva, că e cerere!” Parcă mai corect mi s-ar părea „aer recondiţionat”. Dar indiferent ce cred eu, expresia a prins foarte bine, aşa că la acest aspect nu mai e mare lucru de comentat.

Totuşi, aerul rămâne aer, fie el şi condiţionat. Aşadar, instalaţia cu pricina nu se numeşte „aer condiţionat”, ci „aparat de aer condiţionat”. E drept că este o expresie incomod de lungă, dar dacă nu vrei să intri în categoria personajelor „care este”, trebuie să faci un mic efort.

Cum a vinde aparate de aer condiţionat este o afacere bună în această perioadă, comercianţii se agită să prindă o bucată cât mai mare din plăcintă. Zilele trecute am primit prin e-mail o ofertă „super tare” din partea unui magazin online, cu subiect care în mod cert mi-a atras atenţia: „Livrare gratuită pentru aere condiţionate oriunde în ţară”. Dacă spuneau doar că îmi livrează aer, aş fi spus că e vântul, dar aici e vorba de „aere”. Şi chiar dacă sunt „condiţionate”, tot aere ale cuiva care nu ştie prea multă gramatică sunt. Bine măcar că livrarea este gratuită – asta ar mai fi lipsit, să trebuiască să plătesc pentru acest serviciu de excepţie.

Personajele lui Nenea Iancu sunt şi acum printre noi – necondiţionat. Parol!