Iulia Muşat

Verbul a rememora face parte dintre cele care nu pun prea multe probleme semantice, deoarece au un singur sens. A ajuns la noi pe filieră franceză – remémorer, dintr-un verb latinesc – rememorari. Înseamnă „a(-şi) aduce din nou în memorie, a(-şi) aduce iar aminte”, fiind sinonim cu a-şi reaminti.

Dacă mă întrebaţi pe mine, este un verb potrivit pentru finalul anului, perioadă pe care o trăim acum, bogată în emoţii şi în gânduri. Este un timp al recuperării amintirilor şi al aşezării într-o lumină nouă a evenimentelor petrecute. Nu ştiu alţii cum sunt şi de-asta nici nu zic de ei, dar eu alerg năucă zilele-astea, pentru a rezolva ultimele sarcini înainte de vacanţă, pentru a-mi găti casa de sărbătoare ori pentru a căuta cele mai potrivite cadouri. Le dreg pe toate din mers, obosită peste măsură, dar împăcată destul.

Continuare »

! a înjgheba este verb şi primeşte două forme pentru indicativ prezent – el înjgheabă/înjghebează. Substantivul provenit din infinitivul lung este !înjghebare, feminin cu genitiv-dativul înjghebării şi pluralul înjghebări.

* în jur apare ca locuţiune adverbială, la fel ca şi *în jur de. Din seria locuţiunilor prepoziţionale sunt menţionate *în juru-, cu dativul (în juru-i), şi *în jurul, cu genitivul (în jurul lui).

* în locu- este locuţiune prepoziţională cu dativul (în locu-i). Structura *în locul apare cu două articole separate: fie locuţiune prepoziţională – în locul lui, fie ca prepoziţie + substantiv (+adjectiv) – în locul acela.

* înmiit e adjectiv masculin cu pluralul înmiiţi şi femininul înmiită-înmiite

! a înnemuri este sinonim cu a imortaliza, termen învechit cu indicativul prezent eu înnemuresc şi ei înnemuresc, imperfectul el înnemurea şi conjunctivul prezent să înnemurească. Acelaşi termen, cu valoare reflexivă – !a se înnemuri, este regionalism sinonim cu a se înrudi, paradigma fiind aceeaşi.

Verbul a (se) îneca este obţinut prin derivare, din în- şi necat, care s-a păstrat, se pare, din limba latină – (e)nĕcāre („a ucide fără vărsare de sânge”). În accepţia de bază a termenului, acesta se referă la „a muri sau a face să moară, a-şi pierde viaţa prin sufocare în apă (sau în alt lichid)”. Una dintre cele mai cunoscute şi utilizate expresii care fac referire la acest sens este a se îneca (ca ţiganul) la mal, care înseamnă „a suferi un eşec în ultimul moment”.

Se foloseşte şi pentru navele care „suferă un naufragiu” şi le acoperă apele, stabilind sinonimie cu a se afunda, a se cufunda, a se scufunda. Din această semnificaţie derivă expresia parcă i s-au înecat corăbiile, care i se spune cuiva atunci când este trist, indispus. Valoarea tranzitivă este, de cele mai multe ori, despre ape – „a acoperi cu apă un loc, o arătură etc.”, sinonim cu a inunda, a potopi. Referirile la a îneca motorul maşinii implică, de asemenea, prezenţa lichidului în spaţii ce ar trebui să rămână uscate.

Continuare »

! a îngemăna păstrează o singură formă, în locul dubletelor anterior acceptate; are indicativul prezent eu îngemănez, tu îngemănezi, el îngemănează, iar conjunctivul prezent el să îngemăneze

! înghesuit apare ca substantiv neutru (separat de structura pe înghesuite, locuţiune adverbială)

! înghioldeálă este un termen popular sinonim cu înghionteală; este substantiv feminin cu genitiv-dativul înghioldélii şi pluralul înghioldéli

! a se îngrija face parte din fondul vechi al limbii şi înseamnă a se nelinişti; are indicativul prezent se îngrijează şi gerunziul îngrijându-se

! a se înhăita (în-hăi-ta) trece în clasa reflexivelor, verb cu indicativul prezent se înhăitează

Verbul a serba înseamnă „a marca printr-o solemnitate” şi este echivalent cu a sărbători (un fapt important, un eveniment memorabil etc.), fiind, în acelaşi timp, şi elementul de la care se formează o întreagă familie lexicală (a sărbători vine din sărbătoare, care se formează de la a serba cu sufixul -ătoare).

Termenul este moştenit chiar din limba latină, din servare, iar sinonimele sunt destul de numeroase, utilizate în contexte diferite: a aniversa, a celebra, a cinsti, a comemora, a lăuda, a omagia. În mod cât se poate de evident şi de mulţumitor, se asociază cu liniştea şi cu odihna, referindu-se şi la „a ţine sărbătoare”, stabilind sinonimie cu a nu lucra, a prăznui.

Continuare »

! înfundat apare ca substantiv neutru (fără a i se mai limita, se pare, folosirea la structura pe înfundate); termenul se referă la „faptul de a (se) înfunda”

* a înfurca înseamnă „a lua cu furca”; este învechit şi popular, verb cu indicativul prezent înfurcă, imperfectul înfurca şi conjunctivul să înfurce

! a se înfurci este sinonim cu a se bifurca; este un reflexiv utilizat în sfera populară, verb cu indicativul prezent se înfurceşte, imperfectul se înfurca şi conjunctivul prezent să se înfurcească

! a îngăima (în-găi-ma) are acum câte două forme acceptate pentru indicativ prezent eu îngăim/îngaim, tu îngăimi/îngaimi, păstrând câte una pentru persoana a III-a – el îngaimă şi conjunctivul prezent el să îngaime

! a se îngâmfa trece în clasa reflexivelor şi are tot câte două forme – indicativ prezent el se îngâmfează/îngâmfă. Din aceeaşi familie lexicală, !îngâmfare este substantiv feminin cu genitiv-dativul îngâmfării (forma de plural nu mai este precizată).