! înfundat apare ca substantiv neutru (fără a i se mai limita, se pare, folosirea la structura pe înfundate); termenul se referă la „faptul de a (se) înfunda”

* a înfurca înseamnă „a lua cu furca”; este învechit şi popular, verb cu indicativul prezent înfurcă, imperfectul înfurca şi conjunctivul să înfurce

! a se înfurci este sinonim cu a se bifurca; este un reflexiv utilizat în sfera populară, verb cu indicativul prezent se înfurceşte, imperfectul se înfurca şi conjunctivul prezent să se înfurcească

! a îngăima (în-găi-ma) are acum câte două forme acceptate pentru indicativ prezent eu îngăim/îngaim, tu îngăimi/îngaimi, păstrând câte una pentru persoana a III-a – el îngaimă şi conjunctivul prezent el să îngaime

! a se îngâmfa trece în clasa reflexivelor şi are tot câte două forme – indicativ prezent el se îngâmfează/îngâmfă. Din aceeaşi familie lexicală, !îngâmfare este substantiv feminin cu genitiv-dativul îngâmfării (forma de plural nu mai este precizată).