Iulia Muşat

Verbul a (se) îndatora are, conform dicţionarelor explicative, trei sensuri principale. Atunci când este tranzitiv, se poate referi la „a obliga, a impune ca o datorie, a sili pe baza unei obligaţii, a lega prin constrângere” – cele patru verbe utilizate pentru lămurirea sensurilor putând fi considerate, în acelaşi timp, şi sinonime.

Nuanţa reflexivă a verbului are în vedere acţiunile ce au ca urmare îndatorarea (de cele mai multe ori, din punct de vedere financiar): „a face datorii, a se încurca în datorii”, stabilind sinonimie cu a se împrumuta şi putându-se chiar referi la „a oferi drept garanţie, a da un bun în gaj în schimbul unui împrumut”.

Pe de altă parte, termenul poate avea în vedere şi „a obliga (moral) pe cineva la recunoştinţă printr-un ajutor dat la nevoie, a face cuiva servicii”, fiind, astfel, sinonim cu a (se) angaja. Interesant este faptul că, atunci când cineva îţi face un serviciu, pare mult mai potrivită folosirea verbului a îndatora decât utilizarea substantivului datorie. E o diferenţă subtilă de nuanţă, dar notabilă, probabil din cauza contaminărilor substantivului dinspre sfera negativă.

Continuare »

* a se înduşmăni este un regionalism, verb reflexiv cu indicativul prezent se înduşmăneşte, imperfectul se înduşmănea şi conjunctivul prezent să se înduşmănească

* în faţă- apare ca locuţiune prepoziţională, în structuri de tipul în faţa-i

! a înfiripa rămâne cu o singură formă, pentru indicativ prezent se păstrează înfiripă

! a înfoia îşi simplifică şi el formele: indicativ prezent el înfoaie şi noi înfoiem, conjunctiv prezent să înfoaie şi gerunziul înfoind

! a se înfrupta trece în clasa reflexivelor (se înfruptă), la fel ca şi !a se înfumura (se înfumurează)

Verbul a (se) potoli are două sensuri de bază, primul dintre acestea referindu-se la fenomene ale naturii – „a pierde sau a face să-şi piardă din intensitate, din tărie, din viteză etc.”, situaţie în care este sinonim cu a (se) alina, a (se) calma, a (se) domoli, a (se) îmblânzi, a (se) linişti, a (se) ogoi, a ostoi, a (se) tempera. Termenul poate avea în vedere şi sensul „a înceta sau a face să înceteze un lucru început, o acţiune în desfăşurare”, fiind sinonim cu a (se) încheia, a (se) sfârşi, a (se) termina.

Varianta reflexivă a verbului se foloseşte despre foc sau o materie – „a arde mocnit”. De asemenea, se poate referi la persoane şi manifestările lor, având în vedere sensul de „a ajunge la o stare de linişte, a(-şi) recăpăta calmul”, echivalent cu a (se) astâmpăra, a (se) cuminţi, a (se) stăpâni. Sunt, pe lângă acestea, şi alte sinonime des folosite: a amuţi, a atenua, a compensa, a despăgubi, a dispărea, a înceta, a (se) modera, a muţi, a răsplăti, a reduce, a (se) reţine, a stăpâni, a stăvili, a (se) stinge.

Continuare »

! a îndoi apare de trei ori în DOOM2; atunci când înseamnă a împături, a încovoia, îşi păstrează formele consemnate în vechile documente; în situaţia în care este sinonim cu a dubla, verbul are indicativul prezent eu îndoi, tu îndoi, el îndoaie şi ei îndoaie, imperfectul el îndoia şi conjunctivul prezent să îndoiască; cel de-al treilea sens are valoare reflexivă, cu indicativul prezent el se îndoieşte, imperfectul el se îndoia şi conjunctivul să se îndoiască

* îndoit face parte din aceeaşi familie lexicală, este adjectiv masculin cu pluralul îndoiţi şi femininul îndoită-îndoite. Este precizat, de asemenea, *îndoit ca substantiv neutru.

* a îndosaria (în-do-sa-ri-a) este verb cu indicativul prezent el îndosariază, noi îndosariem (în-do-sa-ri-em); conjunctiv prezent el să îndosarieze şi gerunziul îndosariind (în-do-sa-ri-ind). Apare substantivul *îndosariere (în-do-sa-ri-e-re), feminin cu genitiv-dativul îndosarierii şi pluralul îndosarieri.

*în dreptu- este locuţiune prepoziţională, în structuri de tipul în dreptu-i. De asemenea, apare locuţiunea prepoziţională *în dreptul (lui).

* îndrumător apare cu o valoare morfologică nouă, substantiv neutru cu pluralul îndrumătoare

Verbul a înceţoşa este unul de sezon, care ne umple zilele şi nopţile într-un fel extrem de puţin plăcut. Căci se referă, în primul rând, la un fenomen meteorologic – „a se lăsa, a apărea ceaţa”, situaţie în care este sinonim cu a se înnegura. Ca predicat, se utilizează deseori în interdependenţă cu substantivele vremea şi zarea, ori cu valoare impersonală.

Cu sens figurat, verbul se foloseşte pentru „a pierde din capacitatea de a percepe clar obiectele din realitatea înconjurătoare”, cu referire la ochi sau vedere, chiar şi la minte. În această situaţie, termenul stabileşte sinonimie cu a se împăienjeni, a se tulbura, a se întuneca. Şi într-o situaţie, şi în cealaltă, antonimul este a se limpezi.

Continuare »

! a se îndărătnici trece în clasa reflexivelor, verb cu indicativul prezent el se îndărătniceşte, imperfectul el se îndărătnicea, conjunctivul prezent să se îndărătnicească

* îndărătu- este prepoziţie care cere dativul – îndărătu-i

! a se îndeletnici este verb reflexiv cu indicativul prezent el se îndeletniceşte, imperfectul se îndeletnicea şi conjunctivul să se îndeletnicească

* îndemâna apare ca element al locuţiunii prepoziţionale la îndemâna. Din aceeaşi familie lexicală, verbul !a se îndemâna trece în clasa reflexivelor (modificarea este surprinzătoare, deoarece termenul face parte din fondul vechi al limbii); are indicativul prezent se îndemânează. Termenul !îndemână este recomandat pentru utilizarea în locuţiunea adverbială la îndemână.

! îndestul este termen învechit, adjectiv masculin cu pluralul îndestui şi femininul îndestulă-îndestule