Verbul a (se) odihni face parte dintre cele frumoase, de vacanţă, pe care le iubim. Desigur, se poate referi şi la perioade mai scurte de timp, dar nu intru acum în detalii. Explicaţia de bază precizează „a întrerupe temporar o activitate pentru a-și recâștiga energia, pentru a se reface”, însă termenul poate descrie şi starea propriu-zisă, aceea de „a se afla, a fi în repaus, a se repauza”. Scopul este acelaşi, de restabilire a forţelor fizice sau intelectuale, prin absenţa unei activităţi pe care o numim, în general, muncă.

În anumite circumstanţe, verbul are în vedere acţiunea unei alte persoane, care ar avea puterea şi capacitatea de „a lăsa să stea la odihnă, a pune la repaus, a da ori a oferi cuiva oferi odihnă”, însemnând, printr-o extindere de sens interesantă, „a adăposti, a găzdui”. Două expresii frumoase mi-au atras atenţia: pe odihnit(e) – adică „după un interval de odihnă, fără oboseală, fără zor, comod, ori în linişte, în tihnă” şi a odihni bucatele/mâncarea – „a se odihni după prânz, a-şi face siesta”.

Un alt sens cunoscut al termenului se referă la „a se reconforta prin somn, a dormi”, adică a recurge, pentru refacerea forţelor, la „drogul natural” de care organismul nostru are neapărat nevoie şi pe care îl are în permanenţă la dispoziţie. Şi, tot astfel cum moartea e considerată un somn profund, verbul a odihni are ca semnificaţie extremă pe „a fi mort, a zăcea în mormânt, a dormi somnul de veci”, fiind cunoscută bine de toată lumea expresia „Dumnezeu să-l odihnească!”, formulă prin care se invocă îndurarea divină pentru cei duşi.

Dintre semnificaţiile pe care nu le cunoşteam ale acestui verb, amintesc pe cele care fac referire la „a-şi recăpăta echilibrul sufletesc” şi care stabilesc sinonimie cu a (se) potoli, a (se) calma, a (se) linişti, a (se) domoli, a (se) îmblânzi, a (se) tempera, a (se) uşura, ori contexte în care se substituie cu a (se) sprijini, a (se) rezema; în sfera figurată, termenul poate sugera „a sta undeva, a-şi avea locul, a fi situat undeva, a se aciua”. Oricum ar fi privit, termenul pare să sugereze în primul rând stabilitate, detaşare, detensionare. Pace. Linişte.