Verbul a cerși este dat de dicționare ca făcând parte din familia lui a cere, iar sensurile lor sunt, într-adevăr, înrudite (în registrul arhaic sunt chiar sinonime). Primul înseamnă „a cere de pomană, a cere milă, a umbla cu cerșitul” și este echivalent cu a cerșetori, a se milogi.

Cel de-al doilea sens se referă la „a cere ceva cu stăruință, cu insistență ori cu umilință (ca un cerșetor)”, iar prin extindere de sens, la „a căuta să capete prin mijloace josnice, a se înjosi cerând ceva”. Termenul are și câteva sinonime din registrul popular, regional și argotic: a prosti, a coldui, a calici, a mangli.

Continuare »

Verbul a (se) scumpi s-a format prin derivare din adjectivul scump şi înseamnă „a mări, a urca preţul unei mărfi, a cere mai mult, a vinde mai scump” (adică a majora), care se poate folosi şi cu valoare impersonal: se scumpise.

Sensul reflexiv se referă mai ales la oameni, având în vedere acţiunea de „a deveni pretenţios la preţ, a cere preţuri mai mari” – sinonim cu a se lăcomi, sau, mai des chiar, „a se tocmi mult (când vinde sau cumpăra ceva), a se arăta econom, a manifesta zgârcenie”, fiind echivalent cu a se calici, a se zgârci.

Termenul are şi un sens figurat, care înseamnă „a ajunge rar, preţios”. Dintre antonime, este menţionat doar a (se) ieftini. Simplu, nu? De-asta mi se pare fascinantă lumea vorbelor… care uneori simplifică pana la esenţa lucrurile.

Continuare »

Verbul a usca are mult mai multe sensuri decât m-am aşteptat, probabil datorită provenienţei din limba latină, lucru ce îl aşază în rândul celor mai vechi termeni pe care îi avem. Sensul general, care le explică într-un fel pe toate celelalte, înseamnă „a scoate sau a-şi pierde umiditatea printr-un procedeu mecanic, prin expunere la soare, la vânt, la foc etc”. Nuanţând explicaţia, verbul se poate referi la pământ (a se zbici, a seca, a asana), la conserve (a deshidrata legume, fructe, peşte), la pâine (a se împietri, a se întări), la rufe (a se zvânta), la vegetaţie (a-şi pierde seva, a se veşteji, a se ofili), la organe sau părţi ale corpului (a se atrofia), la oameni cu totul – de durere, jale, dor (a-şi pierde vlaga, a slăbi, a se chinui, a se consuma), ori la ochii/lacrimile lor, atunci când greul trece (a înceta să mai plângă).

Continuare »