Rezultate

« Previous Entries
17 ian.

„A Ballad Of Burdens” de Algernon Charles Swinburne

The burden of fair women. Vain delight,
And love self-slain in some sweet shameful way,
And sorrowful old age that comes by night
As a thief comes that has no heart by day,
And change that finds fair cheeks and leaves them grey,
And weariness that keeps awake for hire,
And grief that says what pleasure used to say;
This is the end of every man’s desire. 		Povara frumuseţii. Joc obscur,
Iubire sinucisă fără rost
Şi vârstă sosind noaptea ca un fur
Ce-n timpul zilei bestie a fost;
Schimbare-a dimineţii în apus,
Urtât ce, treaz, se-aşteaptă-nchiriat
Şi chin spunând ce poftele-au mai spus:
Aşa sfârşesc dorinţele unui bărbat.


Continuare »

Publicat de in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza!     Recomanda!

17 aug.

„Love Indestructible” de Robert Southey

They sin who tell us Love can die.
With life all other passions fly,
All others are but vanity.
In Heaven Ambition cannot dwell,
Nor Avarice in the vaults of Hell;
Earthly these passions of the Earth,
They perish where they have their birth;
But Love is indestructible.
Its holy flame for ever burneth,
From Heaven it came, to Heaven returneth;
Too oft on Earth a troubled guest,
At times deceived, at time opprest,
It here is tried and purified,
Then hath in Heaven its perfect rest:
It soweth here with toil and care,
But the harvest time of Love is there. 		Numai iubirea este de neînfrânt,
Când alte patimi, dor, plăceri, avânt,
Toate deşertăciune sunt,
Ambiţia în ceruri n-are vad,
Nici calicia-n hrubele din iad.
Ţărână-s pasiunile de lut
Şi pier în clipa-n care s-au născut.
Iubirea însă e dăinuitoare –
Sfinţita-i flacără în veci nu moare;
Din rai coboară şi se-ntoarce-n rai.
Ea pe pământul nostru prea ades
E-un oaspe trist, trădat sau nenţeles;
Aici se limpezeşte-a ei lumină
Şi dobândeşte-odihnă-n cer deplină.
Jos ea doar seamănă, trudind nespus,
Dar vremea ei de seceriş e sus.
Robert Southey traducere de Leon Leviţchi

Publicat de in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza!     Recomanda!

30 oct.

„The Wild Swans at Coole” de William Butler Yeats

The trees are in their autumn beauty,
The woodland paths are dry,
Under the October twilight the water
Mirrors a still sky;
Upon the brimming water among the stones
Are nine-and-fifty Swans. 		Copacii au căpătat frumuseţea lor de toamnă,
Potecile din păduri sunt uscate.
În amurgul de octombrie apa
Oglindă un cer liniştit;
Pe ape lucind între pietre
Stau cincizeci şi nouă de lebede.


Continuare »

Publicat de in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza!     Recomanda!

18 apr.

„Sonet CLXIV” de Vasile Voiculescu

Perechea este ţelul, porunca sacră-a firii:
Stârniţi de ea, vulturii se caută prin spaţii,
Delfinele iau marea-n piept, să-şi afle mirii,
Chiar stelele în ceruri se-njugă-n constelaţii…
Ca viţa către mândrul stejar, spre tine-ntind
Ciorchinii-mi plini de patimi cu sevă-mbătătoare;
În mrejele-adorării te-nfăşur, te cuprind,
Şi orice vers îţi scriu e înc-o-mbrăţiţare.
Noi doi suntem victime ale suavei legi,
Căci dragostea nu cată la forme-ntâmplătoare:
Dac-ai fi fost femeie, te-aş fi ales eu oare?
De ce mă laşi acuma? Te smulgi şi te dezlegi?
Tăiat în jumătate şi-n pulberea zdrobirii,
Cum am să port eu singur poverile iubirii? 		Nature’s sacred command is: mating be the aim,
Stirred by it, in space, eagles seed for mates;
To find bridegrooms, dolphins offer their chest to the waves,
Even stars in the skies team into constellations…
Like a vine twig I tend towards you, proud oak,
My grapes full of passions with heady zest;
I entrap you in alluring adoration
And every verse I offer is but one more embrace.
We are both victims of the same sweet law,
Because love does not care for the fortuitous form;
Were you a woman, would I have chosen you?
Why do you leave me now tearing yourself away?
Halved and thrown in the dust of defeat,
How shall I carry alone love’s heavy burden?
Vasile Voiculescu traducere de Margareta Sterian

Publicat de in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza!     Recomanda!

16 apr.

a răstigni

Verbul a răstigni înseamnă, în primul rând, „a ucide în chinuri pe cineva, pironindu-l cu braţele şi picioarele pe o cruce”, pedeapsă răspândită în Antichitate, care sfârşea odată cu viaţa condamnatului. Termenul este sinonim cu a crucifica şi se mai poate referi, prin extindere de sens, la a chinui, a tortura. Conotaţiile mai puţin dramatice ale cuvântului au în vedere acţiunea de „a întinde cuiva braţele în lături (pentru a-l imobiliza)” sau „a sta culcat, a se întinde (în mod neglijent) cu mâinile şi picioarele desfăcute” – atunci când este reflexiv şi se foloseşte în registrul familiar.

Continuare »

Publicat de in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza!     Recomanda!

20 iul.

„Invictus” de William Ernest Henley

Out of the night that covers me,
Black as the pit from pole to pole,
I thank whatever gods may be
For my unconquerable soul. 		Trecând de noaptea grea din jurul meu,
Neagră ca iadul, fără de sfârşit,
Îi mulţumesc oricărui Dumnezeu
Pentru sufletul meu necucerit.
In the fell clutch of circumstance
I have not winced nor cried aloud.
Under the bludgeonings of chance
My head is bloody, but unbowed. 		În gheara sorţii strâns fără cruţare
Nu am dat înapoi şi n-am strigat
Lovit de întâmplările amare
Capul mi-e-nsângerat, dar nu plecat.
Beyond this place of wrath and tears
Looms but the Horror of the shade,
And yet the menace of the years
Finds and shall find me unafraid. 		Dincolo de blesteme şi de lacrimi,
Pe-acest tărâm de umbră subjugat,
În anii plini de-ameninţări şi patimi
Sunt şi voi fi la fel, neînfricat.
It matters not how strait the gate,
How charged with punishments the scroll,
I am the master of my fate:
I am the captain of my soul. 		Nu mai contează cât de aspru-i drumul,
Ce liste cu pedepse vin mereu,
Eu, azi, al sorţii mele sunt stăpânul –
Sunt căpitanul sufletului meu.

Publicat de in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza!     Recomanda!

Pagina urmatoare »

© 2024 blog.ro-en.ro