Rezultate

05 feb.

„The Faerie Queene” de Edmund Spenser

First Booke. Canto I. Cartea întâia. Cântul I.
A gentle Knight was pricking on the plaine,
Ycladd in mightie armes and silver shielde,
Wherein old dints of deepe woundes did remaine,
The cruell markes of many’ a bloody fielde;
Yet armes till that time did he never wield.
His angry steede did chide his foming bitt,
As much disdayning to the curbe to yield:
Full jolly knight he seemed, and faire did sitt,
As one for knightly giusts and fierce encounters fitt.
Un mândru Făt da pinteni peste plai,
Înveştmântat în fier, cu scut de-arghir
Pe care zimţi de răni adânci vedeai
Tot semn de-ncrâncenate-mpotriviri;
Fier nu purtase încă în turnir;
Sirep fugaci, muşca zăbala grea
Ne-nduplecat să rabde frâul-zbir;
Frumosul Făt, ce falnic se ţinea
Ca unul vrednic de-ncleştări, înfiorate prea.
And on his brest a bloodie Crosse he bore,
The deare remembrance of his dying Lord,
For whose sweete sake that glorious badge he wore,
And dead, as living, ever him ador’d:
Upon his shield the like was also scor’d,
For soveraine hope which in his helpe he had.
Right faithfull true he was in deede and word,
But of his cheere did seeme too solemne sad;
Yet nothing did he dread, but ever was ydrad.
Purta pe pieptu-i cruce sângerie,
Drag suvenir murindului Domn sfânt,
Şi-n dragul Lui purta el crucea vie.
Drag sus în cer, precum şi pe pământ.
Pe scut acelaşi semn şi-a fost săpând,
Nădejde-naltă-n naltul ajutor;
Cinstit era în faptă şi-n cuvânt,
Dar chipu-i prea înnegurat de-un nor;
El cel mereu temut, ci nicicând temător.
Upon a great adventure he was bond,
That greatest Gloriana to him gave,
(That greatest Glorious Queene of Faery lond)
To winne him worshippe, and her grace to have,
Which of all earthly thinges he most did crave:
And ever as he rode his hart did earne
To prove his puissance in battell brave
Upon his foe, and his new force to learne,
Upon his foe, a Dragon horrible and stearne.
Cu mare faptă se ştia dator
Domniţei Gloriana cea crăiasă,
Regina-n glorii-a Ţării Zânelor ‒
Lui slavă, şi-al ei har să-şi dobândească,
Cea mai râvnită-avere pământească;
Şi tot gonind, gonind, simţea ardoare
Mult să străluce-n luptă voinicească
Frângând vrăjmaş, ca braţul să-şi măsoare,
Frângând vrăjmaş, Balaur, fiară-ngrozitoare.
Edmund Spenser traducere de Dan Duţescu

15 aug.

„Tears, Idle Tears” de Alfred Tennyson

Tears, idle tears, I know not what they mean,
Tears from the depth of some divine despair
Rise in the heart, and gather to the eyes,
In looking on the happy Autumn-fields,
And thinking of the days that are no more.
Fresh as the first beam glittering on a sail,
That brings our friends up from the underworld,
Sad as the last which reddens over one
That sinks with all we love below the verge;
So sad, so fresh, the days that are no more.
Ah, sad and strange as in dark summer dawns
The earliest pipe of half-awaken‘d birds
To dying ears, when unto dying eyes
The casement slowly grows a summering square;
So sad, so strange, the days that are no more.
Dear as remember‘d kisses after death,
On lips that are for others; deep as love,
Deep as first love, and wild with all regret;
Death in Life, the days that are no more!
Lacrimi, încete lacrimi, eu nu ştiu ce înseamnă,
Lacrimi venind din miezul divinei disperări,
În inimă cum urcă şi se adună-n ochii
Privind la fericitele câmpuri întomnate
Şi amintindu-şi zile ce-acuma nu mai sunt.
Vii, ca întâia rază ce urcă pe frânghia
Care ne readuce pe dragi de sub pământ,
Triste precum o ultimă rumenire care
Sub viţă cade-alături de tot ce mai iubim:
Atât de vii şi triste zile ce nu mai sunt.
O, triste şi ciudate ca-n dimineţi de vară
Încă pe întuneric un ciripit în somn
Pentru urechi murinde, când sub murinzii ochi
Se conturează-ncet pătratul ce sclipeşte;
Atât de stranii, triste, zile ce nu mai sunt.
Dragi precum sărutările-n minte după moarte
Şi dulci ca-nchipuite de cel fără speranţă
Pe buze pentru alţii; adânci precum iubirea,
Adânci ca-ntâiul dor, sălbatice-n regrete;
O, moarte-n viaţă, zile ce-acuma nu mai sunt!
Alfred Tennyson traducere de G.Tartler

13 aug.

a martiriza

Verbul a martiriza are drept semnificaţie de bază supunerea cuiva la un martiriu, stabilind sinonimie (prin extindere de sens) cu a chinui, a maltrata, a tortura, a schingiui. Termenul are o conotaţie puternic religioasă, putându-se referi şi la trecerea în rândul martirilor a celor care au avut de îndurat chinuri îngrozitoare pentru ideile, convingerile lor, acceptând condamnarea la moarte fără a se dezice de credinţa creştină. Iar pentru această suferinţă intensă şi prelungită, mai ales morală, echivalentele semantice sunt martiraj, mucenicie, supliciu, calvar.

Continuare »

02 mai

„Înger şi demon” de Mihai Eminescu

Noaptea-n Doma întristată, prin lumini îngălbenite
A făcliilor de ceară care ard lângă altare –
Pe când bolta-n fundul Domei stă întunecoasă, mare,
Nepătrunsă de-ochii roşii de pe mucuri ostenite,
Blackness of the cathedral dome, saddened by the yellow light
Of waxen candles shimmering, which burn before the altars face;
While in the dark and spacious vault, unpenetrated realms of space
Defy the tapers’ tired eyes that strain to probe unconquered night.


Continuare »

29 feb.

„Sonnet 66” de William Shakespeare

Tir‘d with all these, for restful death I cry:
As, to behold desert a beggar born,
And needy nothing trimm‘d in jollity,
And purest faith unhappily forworn,
Scârbit de tot, izbava morţii chem,
cel drept cerşeşte, laşul îşi arogă,
nevolnic, a magnificenţii togă
şi gândul pur se stinge sub blestem.
And gilded honour shamefully misplac‘d,
And maiden virtue rudely strumpeted,
And right perfection wrongfully disgrac‘d,
And strength by limping sway disabled,
Cinstirea-i împărţită grosolan,
e pângărită casta feciorie,
perfecţiunea-i frântă de urgie
şi-ngenuncheat, orice sublim elan.
And folly (doctor-like) controlling skill,
And simple truth miscall‘d simplicity,
And captive good attending captain ill.
And art made tongue-tied by authority,
A artei gură trândavu-o astupă,
nerodul, iscusinţii-i porunceşte
şi adevărul singur se smereşte
robit mişelului ce stă să-l rupă.
Tir‘d with all these, from these would I be gone
Save that, to die, I leave my love alone.
Scârbit de tot, m-aş stinge fără glas,
dar dragostea, murind, cui să o las?
William Shakespeare traducere de Gheorghe Tomozei

22 nov.

That dude has a serious chip on his shoulder

Cunoaşteţi genul: persoana care tropăie prin viaţă, pusă pe harţă şi murind de dorul unei lupte. Genul acesta de persoane tind să manifeste probleme serioase de comportament şi toată lumea le cunoaşte disperarea de a fi în centrul atenţiei.

Expresia „that dude has a serious chip on his shoulder” („tipul are o aşchie, nu glumă, pe umăr”), care descrie genul acesta de oameni, provine din vechea Anglie. Vorbim despre vremurile când un bărbat îl provoca pe altul la duel plesnindu-l peste obraz cu o mănuşă. Un alt mod de provocare, mai puţin cunoscut, era de a pune pe umăr o aşchie. Cel care îndrăznea să o dea jos, era dispus să se încaiere.

În limba română nu există un echivalent exact, dar avem binecunoscuta expresie „o caută cu lumânarea”, care este apropiată ca sens.

© 2024 blog.ro-en.ro