28 iul.
Miracles
Cântecul formaţiei Coldplay
Rezultate
15 sept.
Miratico – cum ţi-ar plăcea să citeşti o enciclopedie
Sunt multe enciclopedii grozave. Enciclopedia Britannica şi Wikipedia sunt cele mai cunoscute. Mai sunt însă multe altele, precum Scholarpedia sau CIA The World Factbook.
Poţi afla multe lucruri interesante răsfoind prin enciclopedii, fără să ai un motiv anume. Doar că nu prea îţi vine. Oare de ce? Cel mai probabil, din cauza stilului de redactare. Este foarte potrivit când studiezi pentru o lucrare, dar cam plicticos când doar vrei să-ţi lărgeşti cunoştinţele generale.
Nu ar fi grozav să poţi citi informaţii interesante, bine documentate, dar într-un stil amuzant? Tocmai asta îţi aduce Miratico!
Proiectul este relativ nou, dar deja poţi citi zeci de articole în urma cărora rămâi cu ceva, fără să te plictiseşti. În ciuda stilului relaxat, totul este studiat temeinic, iar referinţele îţi indică de unde poţi afla mai multe. Din câte ştim, este o abordare unică, cel puţin în România.
Publicaţia este 100% gratuită. Ca să nu ratezi niciun articol, te poţi abona prin e-mail. Este foarte simplu şi merită.
Vrei chiar mai mult? Dai un Like pe pagina de Facebook şi primeşti „bonusuri” – doar materiale foarte atent alese. O să-ţi placă!
23 mart.
a admira
Verbul a admira are, în general, o singură semnificaţie principală, conotaţiile diferenţiindu-se în funcţie de sentimentele care generează această admiraţie. Termenul vine din latinescul admirari, pe filieră franceză – admirer şi se referă, prin urmare, la „a privi ceva sau pe cineva cu un sentiment de încântare, de stimă etc.”
Celelalte sentimente asociate, în dicţionare, cu admiraţia sunt plăcerea şi bucuria, mirarea şi uimirea. Cele admirate pot fi lucruri frumoase sau rare, peisaje ori elemente ale naturii, oameni sau trăsături ale caracterului lor – deseori, verbul stabilind sinonimie cu a preţui. Dintre antonime, se menţionează a detesta, a dispreţui, a nesocoti.
Continuare »
29 mai
„Mirabila sămânţă” de Lucian Blaga
| Mă rogi cu-n surâs şi cu dulce cuvânt rost să fac de seminţe, de rarele, pentru Eutopia, mândra grădină, în preajma căreia fulgere rodnice joacă să-nalţe tăcutele seve-n lumină. |
You ask me sweetly, and with smile, to bring you rare seeds for Eutopia, the proud garden where the fertile lightnings play to raise the silent saps to light. |
26 apr.
a se mira
Rostul cel mai firesc al verbului a (se) mira este de a sublinia surpriza asociată vederii, auzirii sau aflării unei informaţii, stabilind sinonimie cu a (se) întreba, a (se) nedumeri, a (se) minuna, a (se) uimi. Dicţionarele de sinonime, însă, par a ne azvârli într-o dimensiune întunecată a cuvântului, pentru că majoritatea termenilor pe care îi consemnează sunt conotaţi negativ: a tremura, a (se) cutremura, a (se) încrâncena, a (se) înfiora, a (se) înfricoşa, a (se) îngrozi, a (se) înspăimânta, a zgudui.
Contrar acestora, mie mi-s dragi în mod deosebit expresiile. „Te miri ce” sau „te miri cine”, „te miri cum” şi „te miri unde” sugerează, utilizând un tu generic, o universalizare a reacţiei omeneşti în faţa surprizelor de tot felul. Cumva dimpotrivă, construcţiile de tipul „mă miram eu să” ori „mă miram eu să nu” subliniază o oarece anticipare, o aşteptare ce pare a fi contrazisă iniţial, pentru a fi apoi definitiv confirmată.
Continuare »