Toți suntem de acord că suntem din ce în ce mai dependenți de telefoanele smart, iar Cambridge Dictionary a declarat „nomophobia” cuvântul anului 2018, ales de utilizatorii săi.

Neologismul, folosit pentru prima oară în 2008, este frica sau îngrijorarea la ideea de a rămâne fără telefonul mobil sau de a nu putea să-l folosim. Cuvântul provine din amestecul silabelor care declară: “NO MObile PHOne phoBIA” (“fobia de a nu avea telefonul mobil”).

Termenul a surclasat propuneri ca “gender pay gap” (diferențe de remunerație în funcție de gen), “ecocide” (distrugerea mediului natural dintr-o zonă sau afectare severă a acestuia) și “no-platforming” (practica prin care se refuză cuiva o oportunitate de a-și face ideile sau credințele cunoscute public, deoarece consideri că aceste credințe sunt periculoase sau inacceptabile).

Continuare »

Noua ediţie a Oxford Junior Dictionary a eliminat 50 de termeni legaţi de natură şi viaţa la ţară şi i-a înlocuit cu termeni asociaţi cu calculatoarele şi mediul online, spre consternarea unor scriitori faimoşi care au trimis o scrisoare de protest.

În noul dicţionar nu veţi mai găsi numele a 30 de specii de plante şi animale, printre care „acorn” („ghindă”), „buttercup” („piciorul cocoşului”), „conker” („castană”), „almond” („migdală”), „blackberries” („mure”) şi „minnows” („peşti mărunţi”), ci „attachment”, „blog”, „chatroom”, „analogue”, „broadband” şi „cut-and-paste”.

Continuare »

Verbul a (se) gripa vine din franţuzescul gripper şi are două sensuri fundamentale. Într-un mod foarte ciudat, primul dintre acestea nu se referă la oameni, ci este un termen tehnic, folosit pentru motoare şi pentru piesele acestora, utilizat, prin urmare, exclusiv la persoana a treia – „a se bloca în timpul funcţionării, din cauza lipsei de lubrifianţi, din cauza unei ungeri defectuoase ori a unei răciri insuficiente”. Mult mai rar se foloseşte verbul acesta cu referire la oameni, moment în care înseamnă „a (se) îmbolnăvi de gripă”.

Lucrul mi se pare foarte ciudat, deoarece substantivul gripă are o mai largă răspândire cu sensul de „boală infecţioasă şi contagioasă, de natură virotică, localizată la nivelul aparatului respirator, care se manifestă printr-o stare generală proastă, febră, inflamaţia căilor respiratorii superioare, dureri musculare şi de cap etc.” Prin extindere de sens, e orice „afecţiune sezonieră care se manifestă prin febră, prin catar nazal sau bronhial”. Sinonimele sunt influenţă (rar), troahnă (popular) sau cataroi (învechit), şi nici poveste despre motoare.

Continuare »

Verbul a amalgama a constituit o mare surpriză pentru mine. Deşi aveam impresia că ştiu ce înseamnă, am aflat abia acum despre folosirea sa, cu sens propriu, în domeniul chimiei, presupunând aliajul mercurului cu un alt metal. Una dintre cele mai des întâlnite utilizări ale procedeului este extragerea, cu ajutorul mercurului, a aurului şi argintului din minereuri, deoarece amalgamarea acestor metale preţioase este una dintre cele mai uşoare. De asemenea, argintarea diferitelor obiecte de cupru sau alamă se face prin acoperire cu un amalgam de argint (simplă amestecare a metalelor la rece), din care apoi se îndepărtează mercurul prin încălzire. Combinaţiile mercurului sunt socotite printre cele mai toxice substanţe minerale, acest metal fiind otravă cumulativă şi, neavând niciun rol biologic, nu există mecanism de eliminare din organism.

Continuare »

La Universitatea din Bucureşti are loc Sesiunea ştiinţifică anuală a Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine din Bucureşti, în perioada 30-31 octombrie 2009. Vineri, 30 octombrie, între orele 12:30 – 14:00 are loc şedinţa plenară, la Amfiteatrul Mark Twain, Pitar Moş, 7-13. Alocuţiunea de deschidere va fi făcută de Prof. dr. Ioan Pânzaru, rectorul Universităţii din Bucureşti. Conferinţa în plen va fi susţinută de Prof. dr. Alexandru Niculescu de la Universitatea din Bucureşti / Universitatea din Udine, pe tema „Romanitatea românească şi barbarii”. Pauză de prânz va fi între orele 14:00 – 15:00.

Continuare »

* aplaudac este un nou substantiv masculin pe care DOOM-ul îl recomandă a fi folosit în registrul familiar; pluralul este aplaudaci, însă nu am găsit încă o explicaţie fermă a cuvântului; este evidentă formarea prin derivare de la a aplauda, şi aş presupune o nuanţă ironică a termenului în momentul folosirii, cu o conotaţie nu tocmai măgulitoare (adică „aplaudant de profesie şi fără discernământ”)

! apocalips / apocalipsă sunt doi termeni (unul neutru şi unul feminin) care desemnează acelaşi lucru, adică „sfârşitul lumii”; nu eram obişnuită decât cu cel de-al doilea, dar acum am constatat cu surprindere că prima formă (pe care, personal, o consideram vetustă) este chiar cea recomandată, pentru că, două rânduri mai jos, este înregistrat şi apocalipsă, separat, cu trimitere fermă la apocalips… Ne-ntoarcem la Eminescu, se pare… Pentru substantivul propriu feminin !Apocalipsă (parte a Noului Testament), este precizat, conform noilor norme, genitiv-dativul Apocalipsei

* Apolo este un substantiv propriu masculin, nume de zeu sau de planetoid, căruia noul DOOM îi precizează ca acceptată şi forma Apollo, cea păstrată din latină; cuvântul este folosit şi ca substantiv comun, *apolo („tânăr frumos, fluture”), cu pluralul apolo

* Apostolul (carte de ritual creştin), îmi pare mie un termen vechi în limbă, ţinând cont de tradiţia ortodoxă de care ne bucurăm, dar abia acum îl găsim consemnat şi în legea ortografică

* Appasionata (titlu) apare ca substantiv propriu feminin, cu genitiv-dativul Appasionatei; termenul este preluat din italiană şi îşi păstrează pronunţia, cu silaba -sio pe centru; din punctul meu de vedere, Sonata 23 a lui Beethoven e bine-venită între normele noastre