Rezultate

20 mart.

Cum se leagă cuvintele în limba engleză

Câteva modalităţi practice

01 dec.

O alegere fără precedent pentru cuvântul anului 2020 la OED

Până la finalul lunii aprilie, cuvântul anului 2020 părea deja clar. “Unprecedented” (“fără precedent”) a devenit adjectivul de care toată lumea s-a lovit și pentru care nu putea să găsească un sinonim potrivit. Jocul părea încheiat. Și totuși, alegerea finală a Oxford Dictionaries e descrisă altfel, întrucât pentru prima oară a fost imposibil să aleagă un singur cuvânt al anului.

La fel ca noi, limbajul a trebuit să facă față unui număr mare de noi realități în 2020 și să se adapteze nu doar o singură dată, ci de mai multe ori. Așadar, Oxford a concluzionat că anul acesta, în mod unic, sfera și amploarea schimbării nu ar putea fi încapsulate într-un singur termen. În schimb, au prezentat o serie de cuvinte a căror utilizare a crescut în 2020. De la “conspiracy theory” („teoria conspirației”) la “anthropause”, (de la “anthropo-”, care înseamnă “cu privire) și “pause”, când planeta a avut timp să respire), rezultatul nu este un instantaneu, ci o panoramă lingvistică.

Continuare »

10 iun.

a (se) împărtăși

Verbul a (se) împărtăși este un derivat al substantivului părtaș, cu prefixul în-, de al cărui sens se și leagă: „a face pe cineva părtaș la ceva” sau „a se face părtaș la ceva, a lua parte la ceva”, adică a participa. Dar și „a avea parte de…”, echivalent cu a primi (din…), a se înfrupta (din…), precum și „a primi o parte din ceva” – în sens mai general.

Sensurile sunt destul de multe, căci verbul mai poate să însemne „a accepta punctul de vedere al cuiva, a fi de acord cu…, a primi ca bun”, deci a accepta, a admite – când e vorba de păreri, opinii. Ori cu privire la idei, gânduri, sentimente – „a (se) destăinui cuiva ceva, a face cunoscut (pentru a găsi sprijin spiritual sau moral)”, adică a comunica, a declara, a (se) destăinui.

De asemenea, poate avea în vedere „a împărți cu cineva ceva, a da și altuia, a face parte cuiva”, dar și „a avea parte de același lucru ca și altcineva”. Atunci când se referă la bucurii sau necazuri, dureri, înseamnă „ a suporta împreună”, dar se pot avea în vedere și impresii… sau chiar soarta cuiva.

Utilizat deseori în spațiul bisericesc, verbul se referă la „a da sau a lua împărtășanie; a supune ritualului de împărtășanie (sfânta grijanie)”, fiind sinonim cu a (se) cumineca, a (se) griji. Iar de aici derivă semnificația argotică a termenului, însemnând „a consuma băuturi alcoolice” – a bea. Și, surprinzător, sinonime mai există, multe în registrul popular și regional.

Zilele trecute mi-a căzut privirea pe un citat care spunea așa: „Pentru că suntem muritori, fiecare talent, îndemânare, aptitudine pe care o posedăm, fiecare gând și trăire pe care am avut-o, fiecare peisaj superb pe care l-am văzut, fiecare obiect material pe care l-am avut, se va pierde, în definitiv. Asta doar dacă nu le împărtășim cuiva.”

Și m-am gândit, imediat, cât de fericită sunt. Pentru că în fiecare zi îmi împărtășesc cunoștințele și învățăturile elevilor mei. Iar în fiecare zi de luni, gândurile mele – mai trăsnite sau nu – ajung la cititorii acestui blog. Există, deci, părți din mine care nu se vor pierde niciodată, și vorbe care, cumva, vor intra în alte case, minți și suflete…

22 apr.

a molesta

Verbul a molesta vine din latinescul molestare, pe filieră franceză – molester. Termenul are două sensuri principale, primul referindu-se la „a face cuiva greutăți, neajunsuri repetate, ori a provoca neplăceri”, fiind sinonim cu a jigni, a necăji, a sâcâi, a şicana, a vexa. Cel de-al doilea sens, folosit în registrul livresc, este echivalent cu a brusca, a brutaliza, a lovi, a maltrata.

Termenul în sine mi se pare însă mai periculos decât explicațiile din dicționare, în sensul în care acestea nu par a avea în vedere puternicul impact la nivel psihologic pe care acțiunea o are asupra celui molestat. Efectul este devastator, iar brutalitatea actului lasă urme pentru totdeauna în mentalul individului, care suferă vreme îndelungată după un astfel de caz.

Continuare »

15 aug.

„Wagner” de Rupert Brooke

Creeps in half wanton, half asleep,
One with a fat wide hairless face.
He likes love-music that is cheap;
Likes women in a crowded place;
And wants to hear the noise they’re making.
Destul de vesel, dar cam adormit,
Și-ocupă locul unul: față lată, spână;
De muzica dulceagă e vrăjit
Și de cucoane strânse ca la stână:
I-încântă-auzul zarva ce o fac.
His heavy eyelids droop half-over,
Great pouches swing beneath his eyes.
He listens, thinks himself the lover,
Heaves from his stomach wheezy sighs;
He likes to feel his heart’s a-breaking.
Pleoapele-i de plumb ’s-aproape-nchise
Și pungile sub ochi i-atârnă grele;
Ascultă, și un crai se vede-n vise;
Suspine-i șuieră dintre bretele:
Tot ce-i sfâșietor și îi e pe plac.
The music swells. His gross legs quiver.
His little lips are bright with slime.
The music swells. The women shiver.
And all the while, in perfect time,
His pendulous stomach hangs a-shaking.
Crescendo. În picioarele-i greoaie –
Fiori; pe buze, un surâs slinos, abject.
Crescendo iar. Fierb doamnele, se-nfoaie,
Dar între timp el bate-un tact perfect:
Își leagănă o burtă cât un sac.
Rupert Brooke traducere de Andrei Bantaș

15 ian.

a fişa

Verbul a fișa este un derivat regresiv din substantivul feminin fișă (ajuns la noi din franceză – fiche). Termenul înseamnă „a extrage pe fișe însemnări dintr-o lucrare (științifică) scrisă, în vederea documentării, a elaborării unei opere etc.”, adică „a face, a alcătui fișe” ori „a transpune pe fișe”. Explicațiile nu sunt prea detaliate, dar nici lucrurile nu par atât de complicate.

Un al doilea sens presupune „a extrage pe fișe datele bibliografice fundamentale privitoare la o carte sau la un periodic, pentru a le așeza în catalogul bibliotecii”, adică „a întocmi, a înregistra pe fișe de bibliotecă” ori „a întocmi o bibliografie”. Se poate vorbi deci despre munca unui bibliotecar sau despre demersurile unui cercetători de a construi o bibliografie completă pe o temă anume.

Continuare »

© 2024 blog.ro-en.ro