Rezultate

« Previous Entries
19 apr.

„Intimations of Immortality (From Recollections of Early Childhood)” de William Wordsworth

There was a time when meadow, grove, and stream,
The earth, and every common sight,
To me did seem
Apparelled in celestial light,
The glory and the freshness of a dream.
It is not now as it hath been of yore;–
Turn wheresoe’er I may,
By night or day,
The things which I have seen I now can see no more. 		A fost un timp când pajişti, crâng, pâraie,
Ogor, priveliştile toate,
’Mi păreau în straie
De vis înveşmântate,
În prospeţime, în lumini bălaie.
Azi ele nu mai sunt ca în trecut;
Oriunde-aş mai privi,
Noapte sau zi,
Nu le mai văd aşa cum le-am văzut.


Continuare »

Publicat de in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza!     Recomanda!

07 mai

Cum să ne amintim ceea ce am studiat

Metodă de îmbunătăţire a fluenţei în engleză

Publicat de in EnglishAnyone, Lecţii, Limba engleză, Video
Comenteaza!     Recomanda!

04 aug.

DOOM 3: Alteța Sa Regală – altotratus

+ Alteța Sa Regală este prima dintre formulele reverențioase nou introduse de DOOM3, structură alcătuită din locuțiune pronominală și adjectiv (la fel ca și următoarele, pe care le vom enumera); are genitiv-dativul Alteței Sale Regale, se abreviază ASR. Celelalte formule menționate sunt +Alteța Voastră Regală, +Alteța Regală, +Altețele Lor Regale (AALLRR), +Altețele Voastre Regale. Cele care suferă modificări față de DOOM2 sunt !Altețele Lor… și !Altețele Voastre – locuțiuni pronominale cu formă pentru plural. Structurile pot fi – sau nu – urmate de substantivele Principesa/Principele și de prenume.

! altfel (echivalent cu „în alt mod”, „în caz contrar”) are valoare de adjectiv invariabil („școala altfel”) sau de adverb („a procedat alfel”, „altfel mă supăr”). Fără a fi înregistrate ca noutăți, dar pentru că sunt importante, amintim de altfel (=de altminteri) – locuțiune adverbială, și altfel de (=diferit) – locuțiune adjectivală (altfel de oameni).

+ alt fel de (cu sensul de „fel diferit”, în structura „un alt fel de mâncare”) este o structură nesudată, alcătuită din adjectiv pronominal nehotărât + substantiv neutru + prepoziție. Asemănător, secvența + de alt fel (=de alt soi) este alcătuită din prepoziție + adjectiv pronominal nehotărât + substantiv neutru.

! alto suferă o modificare atunci când are valoare substantivală – a devenit neutru (nu masculin, cum era trecut în DOOM2)

! altocumulus, substantiv masculin, are acum și formă de plural – altocumuluși („formație de nori situată la altitudinea medie de 6 000 m, cu aspect de pături de culoare albă sau cenușie”). Aceeași modificare și pentru !altotratus („formație de nori situată la o altitudine medie de 6 000 m, care se prezintă ca un strat dens și uniform, de culoare cenușie sau albăstruie, cu aspect fibros sau ușor striat”), substantiv masculin cu pluralul altostratuși.

Publicat de in Limba română, Ortografie
Comenteaza!     Recomanda!

15 iul.

DOOM 2: r – racket

! r (litera) se citește er / re / rî și este substantiv masculin sau neutru, cu pluralul r sau r-uri. Pe de altă parte, sunetul *r apare ca noutate – se citește rî și este substantiv masculin cu pluralul r.

* a ratatá / a rabáte are două forme corecte (și pronunțate diferit); este verb cu indicativul prezent el rabatează/rabate. Este menționat și substantivul corespunzător obținut prin schimbarea valorii gramaticale, !rabatáre/rabatére – feminin cu genitiv-dativul rabatării/rabatérii și pluralul rabatări/rabatéri.

! rabin și-a schimbt pronunția – accentul cade acum pe a doua silabă; este substantiv masculin cu pluralul rabíni

! a se rablagi trece în clasa reflexivelor; se folosește în limbajul familiar și are indicativul prezent se rablagește, imperfectul se rablagea, iar conjunctivul prezent este să se rablagească

* racket (ra-cket) apare ca substantiv masculin cu pluralul rackeți; înseamnă „hoț, bandit, tâlhar” (iar neutrul livresc – ce însemna „stoarcere de bani prin intimidare și violență; extorsiune” – nu mai este menționat)

Publicat de in Limba română, Ortografie
Comenteaza!     Recomanda!

04 dec.

Cuvântul anului 2018 pentru Cambridge Dictionary: nomophobia

Toți suntem de acord că suntem din ce în ce mai dependenți de telefoanele smart, iar Cambridge Dictionary a declarat „nomophobia” cuvântul anului 2018, ales de utilizatorii săi.

Neologismul, folosit pentru prima oară în 2008, este frica sau îngrijorarea la ideea de a rămâne fără telefonul mobil sau de a nu putea să-l folosim. Cuvântul provine din amestecul silabelor care declară: “NO MObile PHOne phoBIA” (“fobia de a nu avea telefonul mobil”).

Termenul a surclasat propuneri ca “gender pay gap” (diferențe de remunerație în funcție de gen), “ecocide” (distrugerea mediului natural dintr-o zonă sau afectare severă a acestuia) și “no-platforming” (practica prin care se refuză cuiva o oportunitate de a-și face ideile sau credințele cunoscute public, deoarece consideri că aceste credințe sunt periculoase sau inacceptabile).

Continuare »

Publicat de in Limba engleză, Ştiri
Comenteaza!     Recomanda!

19 sept.

„Horses” de Edwin Muir

Barely a twelvemonth after
The seven days war that put the world to sleep,
Late in the evening the strange horses came.
By then we had made our covenant with silence,
But in the first few days it was so still
We listened to our breathing and were afraid.
On the second day
The radios failed; we turned the knobs; no answer.
On the third day a warship passed us, heading north,
Dead bodies piled on the deck. On the sixth day
A plane plunged over us into the sea. Thereafter
Nothing. The radios dumb;
And still they stand in corners of our kitchens,
And stand, perhaps, turned on, in a million rooms
All over the world. But now if they should speak,
If on a sudden they should speak again,
If on the stroke of noon a voice should speak,
We would not listen, we would not let it bring
That old bad world that swallowed its children quick
At one great gulp. We would not have it again.
Sometimes we think of the nations lying asleep,
Curled blindly in impenetrable sorrow,
And then the thought confounds us with its strangeness.
The tractors lie about our fields; at evening
They look like dank sea-monsters couched and waiting.
We leave them where they are and let them rust:
‘They’ll molder away and be like other loam.’
We make our oxen drag our rusty plows,
Long laid aside. We have gone back
Far past our fathers’ land.
And then, that evening
Late in the summer the strange horses came.
We heard a distant tapping on the road,
A deepening drumming; it stopped, went on again
And at the corner changed to hollow thunder.
We saw the heads
Like a wild wave charging and were afraid.
We had sold our horses in our fathers’ time
To buy new tractors. Now they were strange to us
As fabulous steeds set on an ancient shield.
Or illustrations in a book of knights.
We did not dare go near them. Yet they waited,
Stubborn and shy, as if they had been sent
By an old command to find our whereabouts
And that long-lost archaic companionship.
In the first moment we had never a thought
That they were creatures to be owned and used.
Among them were some half a dozen colts
Dropped in some wilderness of the broken world,
Yet new as if they had come from their own Eden.
Since then they have pulled our plows and borne our loads
But that free servitude still can pierce our hearts.
Our life is changed; their coming our beginning. 		După războiul scurt de șapte zile
Ce toropise lumea, peste-un an,
Sosiră și ciudații cai.
Noi încheiasem pace cu tăcerea,
Dar la-nceput ne ascultam răsuflul
Și ne-ngrozeam – prea amuțise totul.
A doua zi degeaba răsuceam
La radio butoanele. ‘Ntr-a treia
Trecu pe lângă noi un vas de luptă
Cu morți morman pe punte. Într-a șasea
Un avion se prăbuși în mare.
Și radiourile nu vorbeau.
Mai stau și astăzi prin bucătării
Și poate că-au rămas de-atunci deschise
În milioane de-ncăperi din lume.
Dar dacă ar vorbi acum,
Dacă deodată ar vorbi din nou,
Dacă o voce ar vorbi la prânz,
Noi n-am mai asculta, n-am vrea să-nvie
Urâta lume veche, lumea care, hâlpav,
Și-a înghițit copiii. Nu mai vrem.
Popoarele, ne spunem câteodată,
Au adormit, chircite de durere,
Și gândul ni se pare nebunesc.
Pe câmpuri zac tractoare; noaptea
Par niște monștri-ai apelor la pândă.
Noi le lăsăm să ruginească-acolo:
“Și ele-au să se-ntoarcă în pământ”.
Din nou îi înjugăm pe boi la pluguri
De mult uitate. Ne înapoiem
Hăt dincolo de vetrele străbune.
Și, iată, spre sfârșitul verii,
Veniră-ntr-un târziu ciudații cai.
Pe drum, departe,-am auzit
Un tropot, apoi – liniște, apoi din nou,
Dinspre-o răspântie, un tropot-tunet.
Și capetele lor erau
Ca un talaz surpat, spăimântător.
Vândusem caii noștri încă-n vremea
Bunicilor, spre-a cumpăra tractoare.
Acum ni se păreau la fel de stranii
Ca fabuloșii armăsari din herburi
Sau antice picturi cu cavaleri.
Ne era teamă să ne-apropiem.
Dar caii așteptau, fricoși și dârzi,
Parcă trimiși de o poruncă veche
Să afle unde-am rătăcit și dacă
Frăția milenară ne-o mai amintim.
La început nu ne-am gândit că sunt
Făpturi ce pot fi bunuri de priință.
Iar printre ei erau și câțiva mânji
Fătați în vreun pustiu al lumii sparte,
Dar parcă scoși dintr-un Eden al lor.
De-atunci trag pluguri, duc poveri.
Dar servitutea lor mărinimoasă
Ne săgetează inimile. Viața ni-e schimbată;
Sosirea lor e începutul nostru.
Edwin Muir traducere de Leon Levițchi

Publicat de in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza!     Recomanda!

Pagina urmatoare »

© 2024 blog.ro-en.ro