10 dec.
„Păstor de fulgi” de Ana Blandiana
| Mi-ar place să mă fac păstor de fulgi, Să am în grijă turme mari de-omăt Pe care să le port prin ceruri lungi Şi să le-aduc mai albe îndărăt. |
I wish I were a herder of snowflakes I’d like to have large snow flocks in my care Which I shall have to drive across long skies And bring them whiter, purer, back from there. |
| În nopţi clinchetitoare să stau şi să contemplu Singurătatea lumii şi plânsul ei enorm Reverberat în nouri ca-n murii unui templu Pe când viaţa-mi trece şi turmele îmi dorm. |
And pause and contemplate on tinkling nights The moon’s seduction, her enormous weep Echoed by clouds as by a temple’s walls, While my life passes and my white flocks sleep. |
| S-aştept să vină vara să-mi răpună Mieii sortiţi spre setea dulcii hume Şi-n transhumanţa sfântă să curgem împreună Mulţi, fără de prihană, dar anume. |
And wait till summer then will sacrifice My lambkins destined to the sweet clay’s claim, While in the holy transhumance we merge Silent and guileless yet towards and aim. |
| Ana Blandiana | traducere de Dan Duţescu |