! flămânzilă primeşte ceva modificări faţă de vechea normă; i se spune astfel unei „persoane veşnic flămânde”, în registrul popular şi familiar, iar substantivul poate fi atât masculin, cât şi feminin, având pentru genitiv-dativ forma lui flămânzilă

! fleaşc apare ca interjecţie, având articol diferit de interjecţia asemănătoare !fleoşc; diferenţa faţă de dicţionarul anterior pare să fie faptul că sunt privite independent una de cealaltă, deşi, din punct de vedere al sensului, ele rămân semnificativ apropiate („cuvânt care redă sunetul produs la lovirea unui corp moale şi elastic”)

* fleţ este un termen utilizat în limbajul familiar („om naiv, bleg, nedescurcăreţ”), având valoare adjectivală sau substantivală, masculin cu pluralul fleţi şi femininul fleaţă-fleţe

! fleuron (fle-u-ron) este „un ornament sculptat, în formă de floare sau de frunză stilizată, folosit mai ales în arhitectura gotică; o vinietă cu o asemenea formă, care se pune în fruntea sau la sfârşitul unui capitol”; substantivul are aceeaşi formă de plural ca şi în trecut – fleuroni, diferenţa fiind că DOOM2 îl plasează în clasa neutrelor

* a flexibiliza este un verb nou, cu indicativul prezent el flexibilizează

* prime-time este un anglicism care își păstrează pronunția (praĭmtaĭm); este substantiv neutru folosit în structura (în prime-time – „la o oră de maximă audiență în televiziune”)

! prim-ministru se modifică față de vechea normă, primul termen devenind categoric neflexibil; substantivul masculin se articulează prim-ministrul și are pluralul prim-miniștri

* primoinfecție (pri-mo-in-fec-ți-e) înseamnă „prima invazie, într-un organism, a unui germen infecțios”; substantivul feminin are genitiv-dativul primoinfecției și pluralul primoinfecții

! primordial (pri-mor-di-al) este adjectiv masculin cu pluralul primordiali și femininul primordială-primordiale. Din aceeași familie lexicală, este menționat și substantivul feminin !primordialitate, cu genitiv-dativul primordialității.

* primprejuru- apare ca prepoziție nouă, folosită cu dativul primprejuru-i

A_BEST funcționează de luni, 16 martie 2020, integral în mediul virtual, în contextul COVID-19. Astfel, echipa de traineri și traducători A_BEST este în continuare capabilă să asigure remote servicii lingvistice la același standard de calitate, pentru companiile care activează pe piețe străine și pentru care comunicarea eficientă și rapidă cu partenerii de afaceri este vitală.

În relația cu clienții, reprezentanții Centrului de Limbi Străine A_BEST sunt în permanență preocupați să le pună la dispoziție pachete de servicii lingvistice menite să valorifice într-o foarte mare măsura bugetele existente pe aceste segmente, contribuind astfel la optimizarea costurilor. Totodată, se oferă consultanță în ceea ce privește Strategia de Management Lingvistic, aceasta reprezentând un pachet de măsuri și tehnici utilizate de diversele companii pentru a evita barierele lingvistice și culturale pe piețe străine noi sau în expansiune.

Continuare »

Verbul a îngădui are un prim sens tranzitiv, care înseamnă „a da voie; a da cuiva permisiunea, a-l lăsa”, fiind sinonim, în acest caz, cu a admite, a încuviința, a lăsa, a permite, a tolera. Reflexivul reciproc se folosește în limbajul popular, fiind echivalent cu „a se învoi, a se înțelege unul cu altul, a se avea bine, a trăi în armonie”, în timp ce o altă accepție populară a termenului presupune „a avea răbdare, a da răgaz, a lăsa pe altă dată”, adică a aștepta sau a amâna, a păsui. Ca regionalism, este utilizat ca echivalent al lui a întârzia, a zăbovi.

Are, de asemenea, și valori care presupun o conștientizare voită a unei realități – un reflexiv construit cu dativul subiectului („a-și da voie în mod conștient, a-și asuma dreptul”) și un intranzitiv („a-și reține dorința de a face ceva”). O serie de termeni echivalenți, care funcționează în registrul arhaic ori regional, îi dau o savoare deosebită: a aprobălui, a întemeia, a obicni, a ogodi, a se pleca, a pozvoli, a se prinde, a pristăni, a volnici.

Tot astfel, mai are, pe lângă cele menționate, extrem de multe alte sinonime, în funcție de context: a absolvi, a accepta, a aproba, a autoriza, a concede, a concepe, a consimți, a cuteza, a da, a diminua, a domoli, a ierta, a împăca, a încuviința, a îndrăzni, a îndreptăți, a îndritui, a se îndupleca, a îndura, a înghiți, a înțelege, a se învoi, a justifica, a prilejui, a primi, a răbda, a scuti, a slăbi, a suferi, a suporta. Și lista ar putea continua…

Continuare »

Definit de Collins drept „retragerea Regatului unit din Uniunea Europeană”, dicţionarul a ales „Brexit” drept cuvântul anului 2016, datorită proliferării sale în lunile dinaintea referendumului şi a situaţiei de după. „Brexit”, cuvântul care a divizat o naţiune şi a împărţit un continent, a fost numit cuvântul anului pentru importanţa şi flexibilitatea sa. Collins adaugă că este cea mai importantă contribuţie politică adusă limbii engleze de la „Watergate”, care a introdus pe uşă cel mai folosit sufix („-gate”) al timpurilor moderne.

Sufixul a fost adaptat pentru a descrie evenimente fără nicio legătură cu un final, cum ar fi „Mexit” pentru retragerea jucătorului de fotbal Lionel Messi şi „Bakeit” pentru finalul serialului britanic „Bake Off” difuzat la BBC.

Continuare »

Verbul a (se) relativiza este neologism venit, conform etimologiei indicate de dicționar, din germanul relativieren și înseamnă, în forma sa reflexivă, „a căpăta un caracter relativ”. Atunci când este folosit cu valoarea tranzitivă, se referă la „a da, a imprima un caracter relativ; a face să se relativizeze”, mai ales atunci când este vorba despre afirmații. Sinonime pare a nu avea.

De la Einstein încoace (și nu mă refer la principiile fizicii, care îmi depășesc sfera de competență), omenirea a acceptat – ca principiu general – că totul este relativ. Totul se supune, evident, unor legi generale și imuabile, dar felul în care ne raportăm la ele (sau le raportăm la alte elemente din jur) le conferă un caracter flexibil și interpretabil.

Continuare »