Rezultate

« Previous Entries
22 apr.

a molesta

Verbul a molesta vine din latinescul molestare, pe filieră franceză – molester. Termenul are două sensuri principale, primul referindu-se la „a face cuiva greutăți, neajunsuri repetate, ori a provoca neplăceri”, fiind sinonim cu a jigni, a necăji, a sâcâi, a şicana, a vexa. Cel de-al doilea sens, folosit în registrul livresc, este echivalent cu a brusca, a brutaliza, a lovi, a maltrata.

Termenul în sine mi se pare însă mai periculos decât explicațiile din dicționare, în sensul în care acestea nu par a avea în vedere puternicul impact la nivel psihologic pe care acțiunea o are asupra celui molestat. Efectul este devastator, iar brutalitatea actului lasă urme pentru totdeauna în mentalul individului, care suferă vreme îndelungată după un astfel de caz.

Continuare »

Publicat de in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza!     Recomanda!

05 dec.

„Third Ypres” de Edmund Blunden

Triumph! How strange, how strong had triumph come
On weary hate of foul and endless war
When from its grey gravecloths awoke anew
The summer day. Among the tumbled wreck
Of fascinated lines and mounds the light was peering,
Half-smiling upon us, and our newfound pride;
The terror of the waiting night outlived,
The time too crowded for the heart to count
All the sharp cost in friends killed on the assault.
No hook of all the octopus had held us,
Here stood we trampling down the ancient tyrant.
So shouting dug we among the monstrous pits.
Amazing quiet fell upon the waste,
Quiet intolerable to those who felt
The hurrying batteries beyond the masking hills
For their new parley setting themsleves in array
In crafty fourms unmapped.
No, these, smiled faith,
Are dumb for the reason of their overthrow.
They move not back, they lie among the crews
Twisted and chocked, they’ll never speak again.
Only the copse where once might stand a shrine
Still clacked and suddenly hissed its bullets by.
The War would end, the Line was on the move,
And at a bound the impassable was passed.
We lay and waited with extravagant joy. 		Triumf! Triumf bizar, muiat în ura
Războiului murdar și fără capăt,
Când s-a trezit o zi de vară
Din giulgiu-i sur. Lumina săgeta
Fascine, lut și apă, mângâind
Mândria noastră nou-născută; groaza
Înfriguratei așteptări nocturne
Slăbea iar timpul era prea-nțesat
Ca inima să-i numere pe morți.
După asalt, simțeam că am strivit
Tentaculele hidrei ancestrale,
Și chiuiam, săpând prin catacombe.
Pustia amuțise iar tăcerea
Ne-nnebunea căci dincolo de creste
Se regrupau, pe semne, baterii
Menite a-ntări parlamentarea.
Încrederea zâmbea; au amuțit
Căci sunt distruse; zac fără putere
În vraful morților – nu vor vorbi.
Dar crângul cu altarul în ruine
Mai azvârlea cartușe șuierate…
Va Lua sfârșit războiul, Linia
Se strămuta și, iată, ca prin farmec,
Fusese străbătut nestrăbătutul.
Extaziați, ședeam și așteptam.


Continuare »

Publicat de in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza!     Recomanda!

14 nov.

„Strangeness of Heart” de Siegfried Sassoon

When I have lost the power to feel the pang
Which first I felt in childhood when I woke
And heard the unheeding garden bird who sang
Strangeness of heart for me while morning broke;
Or when in latening twilight sure with spring,
Pausing on homeward paths along the wood,
No sadness thrills my thought while thrushes sing,
And I’m no more the listening child who stood
So many sunsets past and could not say
What wandering voices called from far away:
When I have lost those simple spells that stirred
My being with an untranslated song,
Let me go home for ever; I shall have heard
Death; I shall know that I have lived too long. 		Când nu voi mai putea simți fiorul
Ce mă trecea, copil fiind, în zori
De câte ori cânta, rostindu-și dorul,
Vreo pasăre-n grădină, printre flori, –
Sau când, în vreun amurg de primăvară,
Mergând prin crâng, spre casă, pe poteci,
Nu voi mai sta, cu inima amară,
S-ascult cum cântă sturzii și când, deci,
Nu voi mai fi copilul uluit
Ce nu știa să spună-al cui e glasul
Ce cheamă de departe,-n asfințit,
Înseamnă că-i aproape bun-rămasul:
Pierzând aceste simple vrăji, voi ști
Că am trăit prea mult, și pot muri.
Siegfried Sassoon traducere de Petre Solomon

Publicat de in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza!     Recomanda!

24 oct.

„The Wood-Cutter” de G.K. Chesterton

We came behind him by the wall,
My brethren drew their brands,
And they had strength to strike him down —
And I to bind his hands. 		Pătruns-am dinspre zid; ceilalți
L-au însemnat – toți ei
Îl vor culca, eu am să-l leg
De brațe cu temei.
Only once, to a lantern gleam,
He turned his face from the wall,
And it was as the accusing angel’s face
On the day when the stars shall fall. 		Și sub un licăr, de la zid
Și-a-ntors el fața sa
Ca de arhanghel mustrător
Când aștrii vor cădea.
I grasped the axe with shaking hands,
I stared at the grass I trod;
For I feared to see the whole bare heavens
Filled with the face of God. 		Înfiorat, am luat securea,
Cu ochii în pământ:
Părea că-ntregul cer, senin,
E-un mare ochi de sfânt.
I struck: the serpentine slow blood
In four arms soaked the moss —
Before me, by the living Christ,
The blood ran in a cross. 		Și am lovit. Din patru brațe
‘Ncepu să curgă sânge
În cruce; și-un covor de mușchi
Nu prididea a-l strânge.
Therefore I toil in forests here
And pile the wood in stacks,
And take no fee from shivering folk
Till I have cleansed the axe. 		Eu în păduri lemnu-l așez
În stive-aici și-aiurea
Și nu iau plată de la oameni
Pân’ ce nu-mi șterg securea.
But for a curse God cleared my sight,
And where each tree doth grow
I see a life with awful eyes,
And I must lay it low. 		Blestemul meu e să văd ochi
În orișicare pom
Atunci când îl despic, de parcă
Ar fi și pomul om.
G. K. Chesterton traducere de Leon Levițchi

Publicat de in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza!     Recomanda!

15 aug.

„Wagner” de Rupert Brooke

Creeps in half wanton, half asleep,
One with a fat wide hairless face.
He likes love-music that is cheap;
Likes women in a crowded place;
And wants to hear the noise they’re making. 		Destul de vesel, dar cam adormit,
Și-ocupă locul unul: față lată, spână;
De muzica dulceagă e vrăjit
Și de cucoane strânse ca la stână:
I-încântă-auzul zarva ce o fac.
His heavy eyelids droop half-over,
Great pouches swing beneath his eyes.
He listens, thinks himself the lover,
Heaves from his stomach wheezy sighs;
He likes to feel his heart’s a-breaking. 		Pleoapele-i de plumb ’s-aproape-nchise
Și pungile sub ochi i-atârnă grele;
Ascultă, și un crai se vede-n vise;
Suspine-i șuieră dintre bretele:
Tot ce-i sfâșietor și îi e pe plac.
The music swells. His gross legs quiver.
His little lips are bright with slime.
The music swells. The women shiver.
And all the while, in perfect time,
His pendulous stomach hangs a-shaking. 		Crescendo. În picioarele-i greoaie –
Fiori; pe buze, un surâs slinos, abject.
Crescendo iar. Fierb doamnele, se-nfoaie,
Dar între timp el bate-un tact perfect:
Își leagănă o burtă cât un sac.
Rupert Brooke traducere de Andrei Bantaș

Publicat de in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza!     Recomanda!

25 apr.

„The Changeling” de Charlotte Mew

Toll no bell for me, dear Father dear Mother,
Waste no sighs;
There are my sisters, there is my little brother
Who plays in the place called Paradise,
Your children all, your children for ever;
But I, so wild,
Your disgrace, with the queer brown face, was never,
Never, I know, but half your child! 		Nu bateți clopotul pentru mine, nu irosiți niciun suspin,
Dragă Tată, dragă Mamă;
Iată-le pe surioarele mele, iată-l pe frățiorul meu mezin
Jucându-se într-o poiană ce Rai se cheamă,
Copiii voștri, toți, copiii voștri pe vecie;
Dar eu, cu porniri nenfrânate,
Ocara voastră, cu fața ciudată, tuciurie,
Niciodată, știu, niciodată n-am fost copilul vostru decât pe jumătate!


Continuare »

Publicat de in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza!     Recomanda!

Pagina urmatoare »

© 2024 blog.ro-en.ro