Rezultate

25 nov.

a (se) ascunde

Verbul a (se) ascunde este vechi de când lumea… Lumea noastră, vreau să zic, pentru că vine din latinescul abscondere, motiv pentru care are extrem de multe utilizări, chiar dacă sensurile lui sunt relativ puține (de pildă, DEX-ul precizează doar două). Poate fi tranzitiv și reflexiv – „a (se) sustrage intenționat vederii, a (se) pune într-un loc ferit, a (se) așeza într-un loc în care să nu poată fi văzut și găsit”. Sensul figurat se referă la „a face să nu fie cunoscut, știut, înțeles de alții” – atunci când complementul este un abstract (faptă, gând, sentiment, emoție etc.).

Găsite prin dicționare, derivatele acestor sensuri sunt, de exemplu, cele care oferă explicații suplimentare, indicând cauza („a se feri de cineva din pricina sfielii, fricii, rușinii”), referindu-se exclusiv la anumite circumstanțe („a intra în nori”, despre soare, lună, stele) ori având utilizări regionale („a pune bine, la păstrare ceva” în Bucovina).

Foarte faină este expresia a se ascunde după deget „a încerca să se dezvinovățească cu argumente nevalabile, a căuta să-și tăinuiască o vină evidentă, a-și ascunde o vină în chip stângaci; a recurge la tot felul de pretexte și subterfugii în încercarea de a se eschiva de la o sarcină / de la o responsabilitate”. Există, de asemenea, și expresii care echivalează sensul verbului – a pune batista pe țambal, a ține (pe cineva) sub obroc.

Sinonimele sunt destul de numeroase: a acoperi, a blătui, a disimula, a (se) dosi, a minți, a mușamaliza, a (se) pitula, a tăinuia, a (se) mistui, a (se) tăinui, a palma, a (se) piti, a (se) pitula, a (se) mătrăși, a (se) mitoși, a se băga, a (se) feri, a masca, a voala, a (se) camufla, a (se) deghiza, a (se) masca, a înăbuși. Dintre antonime, dicționarele menționează a arăta, a destăinui, a etala, a evidenția, a manifesta, a mărturisi.

Pisicii mele îi place teribil să se ascundă în plicul de la palpumă. Imediat cum termin de pregătit patul pentru culcare, se strecoară prin deschizătura lenjeriei, se refugiază într-un colț și rămâne nemișcată acolo. Uneori adoarme buștean, alteori pare să mă pândească, cu urechile atente la orice mișcare din cameră, iar dacă încerc să-mi bag nasul în plapuma ei, sare cu agilitatea unei sălbăticiuni să mă pedepsească. Mă distrează teribil joaca asta a noastră de fiecare seară și mă întreb, uneori, care dintre noi e jucăria și care-i jucătorul!

28 ian.

a comite

Verbul a comite vine din limba latină (committere) și are un sens de bază foarte bine cunoscut – „a face, a înfăptui, a săvârși o greșeală sau o faptă rea”. Dicționarele academice mai menționează câteva sensuri, dintre care unul este familiar și peiorativ – „a scrie lucrări mediocre”, iar celălat este un franțuzism ieșit din uz, care funcționa în registrul juridic – „a însărcina pe cineva cu ceva” sau „a încredința cuiva o afacere de comerț”.

Prin urmare, verbul intră în relație semantică directă cu substantivul greșeală sau infracțiune, de pildă (până la crimă, evident) și indică, în general, lucruri rele ori – mai curând – fapte reprobabile. Expresia familiară am/ai comis-o! nu apare în scripte, dar o știu folosită pentru situațiile în care s-a gafat uriaș ori s-a greșit iremediabil. Recunoașterea presupune și asumarea gravității situației.

Continuare »

31 oct.

„That Exploit of Yours” de Ford Madox Ford

I meet with two soldiers sometimes here in Hell
The one, with a tear on the seat of hi red pantaloons
Was stuck by a pitchfork,
Climbing a wall to steal apples.
Aici, în iad, sunt doi soldați pe care
Îi întâlnesc câteodată. Unul,
Cu pantalonii roșii rupți în fund,
A fost împuns cu furca
Pe când urca un zid să fure mere.
The second has a seeming silver helmet,
Having died from a fall from his horse on some tram-lines
In Dortmund.
Cel’lalt, cu-o cască parcă de argint,
S-a stins căzând din șea pe-o șină de tramvai
La Dortmund.
These two
Meeting in the vaulted and vaporous caverns of Hell
Exclaim always in identical tones:
‘I at least have done my duty to Society and the Fatherland!’
It is strange how the cliché` prevails…
For I will bet my hat that you sent me here to Hell
Are saying the selfsame words at this very moment
Concerning that exploit of yours.
Aceștia doi
Când se-ntâlnesc prin hrube-ncețoșate,
Exclamă veșnic, pe același ton:
“Eu datoria mi-am îndeplinit-o, cel puțin,
Față de patrie și de societate!”
Este ciudat cum stăruie clișeul…
Căci, uite, eu pun mâna-n foc că dumneata,
Acel ce m-ai trimis în iad,
Rostești aceleași vorbe chiar în clipa asta
Despre măreața dumitale faptă.
Ford Madox Ford traducere de Leon Levițchi

05 sept.

„Snake” de D.H. Lawrence

A snake came to my water-trough
On a hot, hot day, and I in pyjamas for the heat,
To drink there.
La jghebul meu un șarpe poposi
Pe-un soare crâncen când, în pijama,
Voisem să-mi astămpăr setea.


Continuare »

22 mai

a vorbi

Verbul a vorbi face parte din familia lexicală a substantivului vorbă (de la care s-a și format), însemnând „a avea facultatea de a articula cuvintele, a folosi graiul articulat; a exprima prin cuvinte gânduri, sentimente, intenții”, stabilind sinonimie cu a grăi, a rosti, a spune, a zice. Varianta intranzitivă se referă la „a sta de vorbă” (a comenta, a discuta, a se întreține, a se înțelege, a se învoi, a se sfătui, a tăifăsui) ori la „a face o expunere; a ține un discurs”.

Există și o mulțime de sensuri adiacente – „a se adresa cuiva” ori „a se exprima într-o anumită limbă” ori „a-și spune cuvântul, a-și exprima voința”. Cele mai frumoase mi se par sensurile figurate, de pildă, felul în care toate lucrurile din jur și toate faptele noastre vorbesc despre noi („a face dovadă; a pleda în favoarea cuiva” – a adeveri, a atesta, a confirma). Pe lângă sinonimele menționate până acum, ar mai fi foarte, foarte, foarte multe regionalisme și arhaisme; aleg, la întâmplare, a blești, a glăsi, a băsădi, a turvini, a vorovi etc. Antonimul pare a fi unul singur – a tăcea.

Continuare »

20 mai

„Astrophil and Stella – Sonnet XXXI” de Philip Sidney

With how sad steps, O Moon, thou climb’st the skies!
How silently, and with how wan a face!
What, may it be that even in heav’nly place
That busy archer his sharp arrows tries!
Sure, if that long-with love-acquainted eyes
Can judge of love, thou feel’st a lover’s case,
I read it in thy looks; thy languish’d grace
To me, that feel the like, thy state descries.
Then, ev’n of fellowship, O Moon, tell me,
Is constant love deem’d there but want of wit?
Are beauties there as proud as here they be?
Do they above love to be lov’d, and yet
Those lovers scorn whom that love doth possess?
Do they call virtue there ungratefulness?
Eşti tristă, lună, şi precum un fur
Sui treptele ceresculu lăcaş…
Ai crede că pârdalnicul arcaş
Săgeţile-şi trimite şi-n azur!
Surată, dacă ochii ce-s desprinşi
Cu dragostea o pot şi judeca,
Tu-i înţelegi pe cei în mreje prinşi;
Blajină milă-i în privirea ta.
Statornicia faţă de iubite
E şi la voi o faptă de nătâng?
Frumoasele-s la fel de-nchipuite?
Le place-a fi curtate dar îl plâng
Pe-acel care iubeşte ca nebun?
Vrituţii nerecunoştinţă-i spun?

Philip Sidney traducere de Leon Leviţchi

© 2024 blog.ro-en.ro