* postgaranție apare ca noutate, substantiv feminin cu genitiv-dativul postgaranției („perioadă de după expirarea garanției unui produs”)

! postliceal se desparte post-li-ce-al și este adjectiv masculin cu pluralul postliceali și femininul postliceală-postliceale

! postludiu se desparte post-lu-diu și este un termen muzical („episod final al unei compoziții muzicale, care evocă teme din cuprinsul ei”), substantiv neutru cu pluralul postludii

! postmeridian (post-me-ri-di-an) este adjectiv masculin cu postmeridiani și femininul postmeridiană-postmeridiane; se abreviază p.m. Interesant este că dicționarul consemnează și structura *post merídiem, locuțiune adverbială venită din limba latină („în cursul după-amiezii”), care se abreviază la fel – p.m.

* postmodernism („curent artistic, tendință care urmează după modernism”) este substantiv neutru. Din aceeași familie lexicală, este menționat ca noutate și adjectivul *postmodernist, masculin cu pluralul postmoderniști și femininul postmodernistă-postmoderniste.

Continuare »

Verbul a mușca este un termen cu origine necunoscută, dar foarte des folosit și cu foarte multe semnificații. Înseamnă, în sens general, „a-și înfige colții în ceva și a strânge tare (provocând durere, rănind sau sfâșiind)”. Termenul se folosește și pentru insecte, cu sensul de „a pricinui durere, usturime”. Poate avea și o semnificație complet nevinovată, fiind o acțiune necesară în procesul de hrănire – „a rupe cu dinții o porțiune dintr-un aliment (pentru a mânca)”.

Sensurile figurate sunt foarte interesante – fie „a provoca cuiva o senzație chinuitoare, neplăcută (de frig, foame etc.)”, fie „a ataca cu vorbe răutăcioase, sarcastice”. Dintre sinonime, sunt menționate a împunge, a înghimpa, a înțepa, a pișca, a critica, a încolți, a ațâța, a chinui, a consuma, a frământa, a îmboldi, a îndemna, a munci.

Expresiile sunt de-a dreptul grozave: a-și mușca mâinile sau degetele („a avea remușcări, a regreta, a se căi amarnic; a se înfuria”), a-și mușca limba sau buzele („a-și ascunde un sentiment puternic, a se stăpâni”), a-l mușca pe cineva de inimă să… („a se lăsa ispitit să…, a fi cât pe-aci să…”), a mușca pământul („a cădea la pământ rănit sau mort; a muri”), a-l mușca șarpele invidiei („a fi cuprins de invidie”).

Pisica mea mușcă. „Te crezi cățel?”, o întrebam când era mică – atât de des, încât probabil se gândea că așa o cheamă. La început eram plină de zgârieturi și răni pe mâini, pentru că, puiuț fiind, Irish nu știa că-mi face rău. Încet-încet, a învățat. Întâi, nu și-a mai folosit gheruțele atunci când ne jucam, iar apoi a descoperit și mușcăturile fără urme.

Nu a renunțat la ele, pentru că pisoiul e pisoi, na! Dar e extraordinar de simpatică atunci când trece ușurel pe lângă piciorul meu, de parcă ar avea vreo treabă pe undeva… răsucește brusc capul și mă prinde ușor de degete, lasă repede și fuge. Nu contenește să mă uimească felul în care pricepe ce are voie și ce nu. Iar dacă face vreun lucru nepermis, îmi pare că știe exact ce face, în ciuda mea!

Elevii au șansa să câștige una din cele două tabere în Oxford, Marea Britanie, oferite de Mirunette Education care a lansat pe 15 ianuarie 2019 concursul național de limba engleză „Mirunette Language Competition”, ediția a VII-a, organizat în parteneriat cu Inspectoratul Școlar al Municipiului București și British Council.

Elevii din toată țara, cu vârste cuprinse între 10 și 17 ani, pasionați de cultura britanică, pot participa gratuit, înscriindu-se online și urmând pașii afișați pe pagina dedicată concursului de pe site-ul de tabere internaționale Mirunette. Aceștia trebuie să fie susținuti de profesori de limba engleză, iar profesorii care susțin cei mai mulți elevi la înscrierea în concurs pot participa gratuit ca însoțitori de grup într-o tabără internațională.

Continuare »

! parenteral are două variante pentru despărțirea în silabe – pa-ren-te-ral/par-en-te-ral; este adjectiv masculin cu pluralul parenterali și femininul parenterală-parenterale (folosit mai ales în expresia procedeu parenteral – „mod de administrare a medicamentelor pe altă cale decât pe cea digestivă”)

! parestezie („senzație falsă de furnicătură, amorțeală, înțepătură etc. care apare în unele boli ale sistemului nervos”) se desparte pa-res-te-zi-e/par-es-te-zi-e; este substantiv feminin cu genitiv-dativul paresteziei și pluralul parestezii

! pária este substantiv masculin cu pluralul pária; se desparte pá-ri-a

! paricid (crimă, patricid) apare ca substantiv neutru cu pluralul paricide (forma pariciduri, mai veche, a dispărut)

! parimiár rămâne cu o singură formă (paremiár dispare) – carte bisericească în care sunt cuprinse proverbele lui Solomon; este substantiv neutru cu pluralul parimiare. Din aceeași familie lexicală, !parimíe („proverb, maximă, pildă, învățătură; parimiar”) are și el o singură formă (dispare paremíe), substantiv feminin cu genitiv-dativul parimiei și pluralul parimii.

Pentru verbul a aromi, unele dicționare indică etimologie necunoscută. Este un cuvânt pe care l-am nimerit din întâmplare, căci îmi închipuiam că înseamnă altceva și am fost surprinsă să descopăr că mă înșelam, cel puțin parțial. Evident, semnificația la care mă gândisem avea legătură cu aromele…

Și verbul are, oarecum. O variantă fonetică mai veche era chiar a aroma, iar al doilea sens menționat acum de dicționare se referă la „a ameți cu un miros îmbătător”, în timp ce o utilizare arhaică însemna „a afuma pe cineva cu mirodenii” – a tămâia.

Însă prima accepție a verbului e „a fi cuprins de un somn ușor, superficial, lin, plăcut (și scurt)”, adică sinonim al lui a ațipi, a dormita, a moțăi, a picoti, a piroti. Utilizările figurate sunt cel puțin două, una având legătură cu acest sens și fiind încă actuală, deși rar folosită, însemnând a calma, a liniști, a potoli, a ogoi.

Cel de-al doilea sens figurat se stabilește, cel mai ușor, prin echivalență cu verbe precum a ademeni, a amăgi, a atrage, a ispiti, a încânta, a înșela, a minți, a momi, a păcăli, a prosti, a purta (cu vorba), a seduce, a tenta, a trișa, a zăpăci.

Continuare »