– Toate au explodat luna aceasta: preţurile la alimente, plata la întreţinere, factura la telefon, dobânda la rate… Chiar nu scade nimic niciodată?! exclamă tatăl.
– Tati, astăzi am primit nota pentru lucrarea de control la engleză…, îi spuse timid fiul.

* concertat este un adjectiv masculin cu sinonimul „unit”; are pluralul concertaţi, cu femininul concertată-concertate

! concertino e o „compoziţie muzicală mai redusă decât concertul”, substantiv neutru articulat concertinoul şi cu pluralul concertinouri. Din aceeaşi familie… muzicală, primim adjectivul *concertistic-concertistici, cu femininul concertistică-concertistice. Se produc modificări în declinarea lui !concerto grosso, substantiv neutru provenit din italiană, care are acum şi formă de plural concerti grossi.

! conclav are pluralul conclavuri, diferită de conclavele de până acum

! concluziv este acceptat cu această grafie, în condiţiile în care până acum se ortografia conclusiv

* concrescent se alătură mai vechiului concrescenţă („creştere împreună, unire patologică a două ţesuturi sau organe”); adjectivul masculin are pluralul concrescenţi şi femininul concrescentă-concrescente

! bine-crescut este unul dintre acele adjective pe care eram obişnuiţi să le scriem într-un cuvânt, variantă care însă nu mai există; structura se ortografiază folosind cratima (moment în care stabileşte sinonimie cu adjectivul cuviincios), sau în două cuvinte – !bine crescut (funcţionând cu sensul de dezvoltat bine, cu referire, de exemplu, la aluat). Povestea se repetă cu !bine-cunoscut, pe care-l ortografiem folosind cratima în cazul în care este vorba despre un adjectiv sinonim cu celebru (scriitori bine-cunoscuţi), sau în două cuvinte dacă are sensul de ştiut bine (caz bine cunoscut de toată lumea).

* a binedispune apare ca noutate, verb căruia îi sunt indicate următoarele forme: indicativ prezent – eu binedispun, tu binedispui, noi binedispunem, ei binedispun, conjunctiv prezent – ei să binedispună, gerunziul binedispunând şi participiul binedispus. Nu este precizată separat valoarea adjectivală.

! a binemerita nu îşi modifică paradigma, însă DOOM-ul simte nevoia să precizeze mai multe sensuri decât erau date anterior; iată deci indicativul prezent – eu binemérit, tu binemériţi, ei/ei binemérită, precum şi conjunctivul prezent ei să binemérite; se precizează, de asemenea, că verbul este mai frecvent folosit la timpuri trecute şi compuse… Oare de ce ne-au dat exemplele pe care nu le foloseşte nimeni?

! bine-venit, adjectiv cu sensul de oportun, agreat (proiecte bine-venite), care până în acest moment se scria legat, primeşte şi el cratimă; bine venit (sosit cu bine) rămâne neschimbat.

! binoclu îşi modifică silabaţia conform noilor reguli, fiind acceptate acum atât varianta fonetică (bi-no-clu), cât şi cea morfologică (bin-o-clu). La fel se întâmplă şi cu celelate cuvinte din familia sa lexicală – !a se binocla sau !binocular.

! prostatită („afecțiune inflamatorie a prostatei”) este substantiv feminin cu genitiv-dativul prostatitei, care are acum și formă de plural – prostatite

! prostălău este un termen popular, cu valoare adjectivală și substantivală, masculin cu pluralul prostălăi

* prost-crescut apare ca noutate (a funcționat până acum doar în registru peiorativ), sinonim al lui „needucat”, adjectiv masculin cu pluralul prost-crescuți și femininul prost-crescută/prost-crescute

! a se prosterna trece în clasa reflexivelor și păstrează doar o formă dintre cele două pe care le avea – el se prosternează. Din familia sa lexicală, mai sunt menționate substantivele feminine !prosternare și !prosternație (din registrul vechi).

! prostic (cu accent pe ultima silabă) este termen popular – adjectiv masculin cu pluralul prostici și femininul prostică-prostice; la fel ca și familiarul !prosticel – adjectiv masculin cu pluralul prosticei și femininul prosticică-prosticele, reprezintă echivalențe lingvistice ale lui prostuț

Probabil că ați auzit cuvântul “pandemie” aproape zilnic din martie încoace și de atunci a dominat aproape fiecare colț al lumii. Și nu există niciun cuvânt mai bun pentru a rezuma anul incredibil care a fost 2020.

“Pandemic” (“pandemie”) este cuvântul anului pentru Merriam-Webster. Acesta a reprezentat căutările frecvente și a remodelat limbajul pe care îl folosim zilnic.

Oamenii au căutat termenul “pandemic” cu o frecvență remarcabilă pe tot parcursul anului 2020, în special pe 11 martie, când Organizația Mondială a Sănătății a declarat oficial Covid-19 ca fiind pandemie. În acea zi, căutările termenului “pandemic” au crescut de 115.806% comparativ cu aceeași zi din 2019.

Continuare »

Până la finalul lunii aprilie, cuvântul anului 2020 părea deja clar. “Unprecedented” (“fără precedent”) a devenit adjectivul de care toată lumea s-a lovit și pentru care nu putea să găsească un sinonim potrivit. Jocul părea încheiat. Și totuși, alegerea finală a Oxford Dictionaries e descrisă altfel, întrucât pentru prima oară a fost imposibil să aleagă un singur cuvânt al anului.

La fel ca noi, limbajul a trebuit să facă față unui număr mare de noi realități în 2020 și să se adapteze nu doar o singură dată, ci de mai multe ori. Așadar, Oxford a concluzionat că anul acesta, în mod unic, sfera și amploarea schimbării nu ar putea fi încapsulate într-un singur termen. În schimb, au prezentat o serie de cuvinte a căror utilizare a crescut în 2020. De la “conspiracy theory” („teoria conspirației”) la “anthropause”, (de la “anthropo-”, care înseamnă “cu privire) și “pause”, când planeta a avut timp să respire), rezultatul nu este un instantaneu, ci o panoramă lingvistică.

Continuare »