Jocul e fabricat în cel puțin 150 milioane de seturi în mai mult de 120 țări, iar mai bine de jumătate de britanici au jocuri de scrabble în casă. E bine spus că scrabble arată destul de bine la 70 de ani. Nu doar că nu a îmbătrânit de-a lungul timpului, dar abia dacă s-a schimbat vreun pic, regulile sale rămânând aproape identice din 1948, doar tablele de joc devenind mai elegante.

În anii 1930, Alfred Mosher Butts, arhitect cu jumătate de normă din New York, care se străduia să facă față Marii Recesiuni economice, s-a decis să combine cuvintele încrucișate și anagramele într-un singur joc. A determinat frecvența literelor analizând sute de copii ale ziarelor The New York Times, The New York Herald Tribune și The Saturday Evening Post.

După două încercări eșuate, cu ajutorul antreprenorului James Brunot, jucător avid, proiectul a fost redenumit Scrabble și a fost trimis producției de masă. Jocul a fost ales de gigantul Macy’s, iar în scurt timp cutiile s-au vândut chiar și de companiile care inițial îl respinseseră. Butts a trăit toată viața din drepturile de autor.

Continuare »

Verbul a moși s-a format, nu de la substantivul moş, aşa cum ar părea, ci direct de la moaşă. De fapt, tot de acolo vine şi moş, prin derivare regresivă, pentru că, în vechime, moșul era omul moaşei, iar el putea avea orice vârstă. Sensul termenului care stă la baza acestei familii lexicale a fost stabilit prin analogie cu albaneza (limbă-soră dinspre partea noastră tracică), în care există moshë („vârstă”).

Prin urmare, în lumea veche, moaşa, femeie respectabilă și cinstită în sat, era – în cel mai adevărat sens al cuvântului – o instituție. Principala ei atribuţie, de al cărei nume a rămas până astăzi legată din punct de vedere etimologic, era moşitul, adică ajutorul dat, la naștere, femeilor din comunitate.

Continuare »

Editorii Oxford English Dictionary aşteaptă şi urmăresc ani de zile înainte să ofere noilor termeni o şansă de a fi incluşi în dicţionar. Aşa că atunci când aceşti editori se decid să adauge cuvinte precum „squee” – argou de pe Internet care exprimă încântarea sau bucuria – ştim că nu e nimic „willy-nilly” (sau „shilly-shally”) legat de asta. Termenii au fost cântăriţi, măsuraţi şi desemnaţi a fi un eveniment notabil în istoria limbii engleze, oricât de caraghios ar suna.

Dincolo de „squee” (pe care editorii îl datează cu ocazia unei discuţii online despre personajele Ewoks din 1998), mulţi dintre cei mai interesanţi termeni vorbesc despre influenţa Internetului asupra limbii engleze. Luaţi de exemplu regionalisme ca „‘Merica” şi „fuhgeddaboudit”. Aceşti termeni glumeţi, care imită persoane sau situaţii sunt genul de cuvinte pe care oamenii le-au folosit în mare parte a timpului ca să comunice între ei. Dar acum, mulţumită reţelelor de socializare, îi scriem şi decidem cum îi ortografiem.

Continuare »

Lingviştii au dezbătut multă vreme modelele lingvistice presctiptive şi descriptive. Un dicţionar descrie cuvinte pe care le folosim deja sau prescrie cum să le folosim?

Titlul neutru „Mx.”, care era folosit deja de în formulare guvernamentale şi de către băncile din Marea Britanie când Oxford English Dictionary (OED) s-a decis să-l adauge, e un exemplu perfect de model descriptiv. Dicţionarul a observat dorinţele comunităţii care militează pentru un apelativ politicos care nu obligă pe nimeni să aibă pereche.

Continuare »

Editorii variantei online urmăresc şi analizează în jur de 150 de milioane de cuvinte în engleză folosite în ziare şi alte publicaţii, iar la fiecare câteva luni decid care noi termeni sunt atât de larg folosiţi încât să merite să fie introduşi în dicţionar.

Mare parte dintre noii termeni sunt cuvinte oficiale sau abrevieri care reflectă schimbările de obiceiuri ale oamenilor privind consumul de media şi importanţa din ce în ce mai proeminentă a Internetului. Printre acestea: „listicle” — articol pe Internet sub forma unei liste numerotate sau cu marcatori — şi „live-tweet”, acţiunea prin care postăm comentarii despre un eveniment pe Twitter în timp ce acesta are loc. Mai este şi „binge-watch”, care se referă la vizionarea rapidă a unor episoade multiple din show-uri de televiziune.

Continuare »

Cercetătorii au analizat 10 ediţii Wikipedia (în limbile engleză, franceză, spaniolă, germană, persană, cehă, arabă, română, maghiară şi ebraică), pentru a descoperi care sunt articolele cele mai editate de către utilizatori. Echipa Universităţii Oxford a colaborat cu Universitatea Rutgers din New Jersey şi cu Universitatea Europei Centrale pentru a identifica articolele care sunt subiect al „edit wars”, adică atunci când modificările aduse paginii sunt aproape instantaneu editate de către alt editor. Această caracteristică le diferenţiază de paginile care primesc doar o mulţime de editări ce se pot reflecta într-o schimbare de topică sau într-un lanţ de evenimente.

Cercetătorii au descoperit că subiectele religioase referitoare la Dumnezeu şi Iisus au traversat barierele de limbaj şi au fost dezbătute de-a lungul ediţiilor, în vreme ce alte subiecte, cum ar fi despre sport, literatură sau petrecerea timpului liber, sunt specifice ţării de origine.

Continuare »