Verbul a conclude vine din limba latină, de unde a ajuns și în italiană, păstrând exact aceeași formă – concludere. La noi a pierdut teren în fața sinonimelor sale – a conchide, a încheia, față de care este mult mai rar folosit.

Prin urmare, înseamnă – la fel ca și în cazul verbelor echivalente ca sens – „a termina, trăgând o concluzie”. În mod eronat, multă lume îl folosește, în loc, pe a concluziona, neacceptat de norma literară.

Continuare »

Verbul a (se) îmbrățișa este un cuvânt polisemantic care se folosește, în primul rând, pentru persoane – „a (se) cuprinde, a (se) înlănțui cu brațele, a (se) strânge în brațe (în semn de afecțiune)”. Sensul figurat corespunzător se referă la „a înconjura din toate părțile”, fiind sinonim cu a învălui, ori „a stărui cu privirea asupra unui lucru, a cuprinde dintr-o aruncătură de ochi”.

Un alt sens figurat al verbului are în vedere „a include, a cuprinde în sfera preocupărilor”, iar altul – „a-și însuși o idee, o doctrină, o concepție” (sinonim cu a-și apropria, a adopta) ori „a se apuca de o meserie, a se consacra unei profesii”. În Moldova se folosește des forma a îmbrățoșa (derivat al lui brățos), cu aceeași semnificație. Dintre sinonime mai sunt menționate a cuprinde, a conține, a primi, a prinde, a vedea.

Continuare »

Termenul a verbaliza este un neologism venit din limba franceză (verbaliser) și înseamnă „a exprima în cuvinte o idee, o experiență”. O altă accepție a cuvântului se referă la „a da un caracter gramatical verbal; a avea caracter verbal”, un echivalent al italienescului verbalizzare.

Dicționarele de neologisme notează două sensuri. Primul este „a face (încheia) un proces-verbal”, iar pentru mine a reprezentat o surpriză reală, pentru că nu am făcut niciodată legătura între cei doi termeni. Cel de-al doilea sens este însă mult mai cunoscut și mai des folosit: „a formula cu voce tare ceea ce era interiorizat”.

Continuare »

Serialele de televiziune și filmele sunt parte importantă a culturii noastre, iar obsesia noastră colectivă față de conținutul ușor de accesat se extinde dincolo de micul ecran. Drept dovadă stă Oxford English Dictionary, care tocmai a recunoscut “binge-watch” drept termen în dicționar, alături de mai mult de 900 de termeni.

Definit drept “a privi mai multe episoade (ale unui program de televiziune) consecutiv sau într-o succesiune rapidă”, “binge-watch” este un termen familiar printre milleniali sau printre cei care adoră să devoreze întregul sezon al unui serial dintr-o singură vizionare. Termenul își are originea la sfârșitul anilor 1990 când oamenii au cumpărat seturi de DVD-uri ca să urmărească to serialul o dată.

Continuare »

De la publicarea lucrărilor de pionerat ale lui Göte Klingberg, Riitta Oittinen şi Zohar Shavit în anii 1970 şi 1980, traducerea literaturii pentru copii a atras atenţia multor cărturari din variate domenii. Pe 19 octombrie (Bruxelles) şi 20 octombrie 2017 (Anvers), KU Liege şi Universitatea Anvers din Belgia organizează o conferinţă interdisciplinară pe tema „Studii despre traducere şi literatura pentru copii – Teme actuale şi perspective de viitor” cu scopul de a cerceta intersecţia dintre studiile despre traducere şi cele despre literatura pentru copii, dar şi să o ofere o situaţie a stadiului artei curentelor actuale în studiul despre literatura pentru copii în traducere şi să ia în considerare perspectivele de viitor din acest domeniu. Conferinţa are loc cu ocazia retragerii din activitate a prof. dr. Jan Van Coillie de la Universitatea din Liege, un pionier în acest domeniu de studiu. La conferinţă vorbesc. Gillian Lathey, Cecilia Alvstad, Emer O’Sullivan şi Jan Van Coillie.

Cum pot să contribuie conceptele, metodele şi temele folosite în studiul literaturii pentru copii la domeniul studiilor despre traducere? Ce întrebări legate de cercetare sunt ridicate de studierea cărţilor pentru copii din perspectiva studiilor despre traducere? Şi ce culoare potenţiale au fost deschise de curând sau au rămas încă nedezvăluite?

Continuare »

Verbul a surprinde vine din franțuzescul surprendre, după autohtonul a prinde, și are două-trei sensuri înrudite între ele. Se poate referi la „a prinde pe cineva pe neașteptate asupra unui fapt (pe care vrea să-l săvârșească pe ascuns), a prinde în flagrant delict”. Termenul are o utilizare militară – „a cuceri pe neașteptate”, iar în anumite circumstanțe, vorbind despre sine, verbul are și valoare reflexivă.

De asemenea, poate însemna și „a găsi pe cineva nepregătit, neprevenit, a da peste cineva, a-l lua prin surprindere; a sosi fără veste”, putându-se avea în vedere și fenomene ale naturii sau evenimente, totuna cu a ajunge, a apuca. Mai interesante sunt echivalențele cu verbe de tipul a abuza, a ademeni, a amăgi, a descoperi, a încânta, a înșela, a minți, a momi, a păcăli, a prosti, a purta, a trișa („a surprinde buna credință a cuiva sau a obține prin viclenie”).

Dintr-un alt punct de vedere, termenul este sinonim cu a epata, a frapa, a mira, a uimi, a ului. Ultimul dintre sensurile menționate de dicționare se referă la „a băga de seamă, a observa pe furiș” sau „a descoperi în mod brusc”, situații în care este echivalent al lui a remarca, a sesiza, dar și „a impresiona prin ceva neprevăzut”.

Continuare »