! adoptator este termen juridic, cu valoare adjectivală sau substantivală – masculin cu pluralul adoptatori și femininul singular/plural adoptatoare

! adpres se folosește în botanică („alipit de tulpină”); adjectivul masculin (perișor adpres) are pluralul adpreși, iar femininul (albăstriță adpresă) are pluralul adprese

+ adresabilitate apare ca noutate, substantiv feminin cu genitiv-dativul adresabilității (fără formă de plural)

! a aduce este verb cu indicativul prezent eu adúc, el adúce și ei adúc, perfectul simplu eu aduséi, noi adúserăm, mai-mult-ca-perfect noi aduséserăm; conjunctiv prezent este eu să aduc și el să aducă; la imperativ apare modificarea de accent, forma recomandată fiind adú, dar fiind acceptată și cea familiară – ‘adu; formele nepersonale sunt gerunziul aducând și participiul adus

+ a-și aduce aminte (sinonim cu a-și aminti) este locuțiune verbală, înregistrată separat de cea înrudită – a aduce aminte; imperativul acceptă două variante corecte – adú-ți aminte, dar și ádu-ți aminte în limbajul familiar

! a profera este un termen livresc, verb cu prezentul indicativului proferează – „a rosti, a pronunța (cu voce ridicată) blesteme, amenințări etc.”

! profesie (meserie) rămâne cu o singură varinată corectă; se desparte pro-fe-si-e și este substantiv feminin cu genitiv-dativul profesiei și pluralul profesii

! profesiune (care anterior îl dubla pe profesie) este substantiv feminin cu genitiv-dativul profesiunii și pluralul profesiuni, dar funcționează mai ales în structura „profesiune de credință”

profesoară nu este noutate, dar multă lume nu știe că folosirea femininului este corectă în adresarea directă; de asemenea, masculinul corespunzător are două variante accentuale corecte – profésor/profesór (cu abrevierea prof.)

! pro forma este o structură latinească, ce funcționează ca locuțiune adjectivală sau adverbială („de formă”)

Centrul de Limbi Străine „A_BEST, prin proiectul A_BEST Kids & Teens”, organizează, începând din luna septembrie 2019, la sediul său din zona Piața Romană – Dorobanți, noi cursuri de limbi străine pentru copii și adolescenți, în două variante de studiu, și anume: în grupe cu 5-8 participanţi, respectiv la cerere, în sistem individual/pereche/mini-grupă, conform unui orar personalizat. Cursurile sunt adaptate nivelului de vârstă al copiilor, iar atmosfera este deschisă creativităţii, studiului prin joacă, dinamism și imaginație.

Cursurile de limbi străine organizate de echipa „A_BEST Kids & Teens” se bazează pe o metodă de învăţare dinamică, conectată la „realitatea” copiilor. Datorită metodei de predare interactive, copiii învaţă să se exprime într-o limbă străină încă de la primele şedinţe de curs. Cursurile sunt predate de profesori cu vocaţie, care adaptează constant activităţile de învățare în funcţie de specificul vârstei copiilor, procesul didactic fiind unul creativ și eficient.

Continuare »

A_BEST, unul dintre cele mai mari centre independente de învăţare a limbilor străine din România, lansează pentru clienţii corporate o nouă ofertă completă de training lingvistic, care vizează discounturi pentru companiile care semnează contracte de training până la data de 30 iunie 2019. Oferta face referire la cursurile corporate pentru limbile engleză, germană, franceză, spaniolă, italiană şi română pentru străini, organizate la sediul companiei beneficiare din Bucureşti.

De peste 10 ani, A_BEST organizează cursuri de limbi străine şi de limba română pentru expaţi pentru mai mult de 250 de companii din Bucureşti şi din ţară, din domenii precum IT, telecomunicaţii, banking, asigurări, pharma, FMCG, transporturi şi logistică. În ultimii 5 ani, Centrul de Limbi Străine A_BEST a avut aproximativ 6500 de cursanţi corporate. În anul 2018, circa 70% din cursurile derulate de A_BEST au fost reprezentate de cursurile corporate.

Continuare »

Dicționarul a lansat în 2018 către public campania “Cuvinte din regiunea unde locuiți” pentru a marca cea de-a 90-a aniversare a primei ediții complete a dicționarului. Vocabularul regional conține termeni care variază de la engleza galică (“jibbons” – ceapă verde), până la denumirea pentru dialectul regional vorbit în New Orleans, “Yat”, care derivă de la salutul: “Where y’at?”

În urma acestei campanii au fost adăugați termeni scoțieni, de la “bidie-in”, pe care OED îl definește drept “persoană care locuiește cu partenerul său într-o relație fără căsătorie” și care se spune că a fost prima oară înregistrat în 1916, până la “bigsie” – “a avea un simț exagerat al propriei importanțe”, termenul fiind prima oară înregistrat în 1881, când Aberdeen Weekly Journal a spus povestea unui croitor cunoscut local ca “gey bigsie kin’ o’ bodie”.

Cuvântul scoțian “fantoosh” are sens similar (datând din 1920), folosit pentru a descrie ceva arătos sau care-ți ia ochii, deseori disprețuitor. OED face trimitere la un articol din 1936 apărut în Scots Magazine: “Ony sensible body wad be only too pleased if I washed their windows for naething, but jist because ye think yersel’ fantoosh, I’m no’ guid enough.”

Continuare »

* panegiristă se folosește rar; este substantiv feminin cu genitiv-dativul panegiristei și pluralul panegiriste („persoană care scrie sau ține un panegiric; care aduce cuiva laude exagerate”)

! panelenic este adjectiv, masculin cu pluralul panelenici și femininul panelenică-panelenice; acceptă acum două despărțiri în silabe – pa-ne-le-nic/pan-e-le-nic. Din aceeași familie lexicală, apare ca noutate substantivul neutru *panelenism („mișcare naționalistă care, în sec. XIX, a militat pentru unirea tuturor populațiilor elenice într-un singur stat”); despărțirea în silabe se face în același fel.

* paneuropean se desparte pa-ne-u-ro-pean/pan-e-u-ro-pean; este adjectiv masculin cu pluralul paneuropeni și femininul paneuropeană-paneuropene

* Panevghenia Sa și *Panevghenia Ta funcționează în registrul arhaic; sunt grecisme, locuțiuni prononimale cu formă și pentru genitiv-dativ („termen reverențios de adresare către un boier”)

*pangeneză apare ca noutate („teorie evoluționistă care susține transmiterea, prin ereditate, a tuturor însușirilor dobândite”); este substantiv feminin cu genitiv-dativul pangenezei