Rezultate

15 ian.

Scrabble la 70 de ani – Jocul care nu îmbătrâneşte niciodată

Jocul e fabricat în cel puțin 150 milioane de seturi în mai mult de 120 țări, iar mai bine de jumătate de britanici au jocuri de scrabble în casă. E bine spus că scrabble arată destul de bine la 70 de ani. Nu doar că nu a îmbătrânit de-a lungul timpului, dar abia dacă s-a schimbat vreun pic, regulile sale rămânând aproape identice din 1948, doar tablele de joc devenind mai elegante.

În anii 1930, Alfred Mosher Butts, arhitect cu jumătate de normă din New York, care se străduia să facă față Marii Recesiuni economice, s-a decis să combine cuvintele încrucișate și anagramele într-un singur joc. A determinat frecvența literelor analizând sute de copii ale ziarelor The New York Times, The New York Herald Tribune și The Saturday Evening Post.

După două încercări eșuate, cu ajutorul antreprenorului James Brunot, jucător avid, proiectul a fost redenumit Scrabble și a fost trimis producției de masă. Jocul a fost ales de gigantul Macy’s, iar în scurt timp cutiile s-au vândut chiar și de companiile care inițial îl respinseseră. Butts a trăit toată viața din drepturile de autor.

Continuare »

13 mart.

a aromatiza

Verbul a aromatiza este parte a procesului de relatinizare, venind din latinescul aromatizare, pe filieră franceză – aromatiser. Este un verb tranzitiv care înseamnă, mai întâi de toate, „a da un miros sau un gust plăcut unei substanțe, cu ajutorul aromelor”. Procedeul, în sine, are în vedere realizarea unui adaos sau amestec de aromate (cuvânt pe care l-am găsit ca sinonim al lui mirodenii).

Există și un termen specializat, care se referă la „a obține (prin diverse procedee chimice) o hidrocarbură aromatică” (care are în moleculă un ciclu de 5-6 atomi de carbon cu o structură specifică). Care nu ne pricepem la chimie, nu ne băgăm unde nu ne fierbe oala cu… molecule de carbon, și ne vedem de celelalte sensuri.

Continuare »

25 nov.

„Elegy Written in a Country Churchyard” de Thomas Gray

The curfew tolls the knell of parting day,
The lowing herd wind slowly o’er the lea,
The plowman homeward plods his weary way,
And leaves the world to darkness and to me.
Trist zvon de clopot prohodeşte ziua,
Cireada şerpuieşte pe vâlcea,
Plugarul se întoarce-n sat şi lumea
O lasă-n seama nopţii şi a mea.


Continuare »

19 sept.

„The Pied Piper of Hamelin” de Robert Browning

Hamelin Town‘s in Brunswick,
By famous Hanover city;
The river Weser, deep and wide,
Washes its wall on the southern side;
A pleasanter spot you never spied;
But, when begins my ditty,
Almost five hundred years ago,
To see the townsfolk suffer so
From vermin, was a pity.
Burgul Hameln e-n Braunschweig aflat,
Lângă Hanovra, oraş cunoscut;
Fluviul Weser, adânc şi lat,
Zidu-i scaldă, în partea de sud;
Un loc mai plăcut nici n-aţi mai văzut;
Dar, când începe povestea de vale,
Acum cinci sute de ani fără ceva,
Să-i vezi pe târgoveţi aşa
De chinuiţi, era o jale.


Continuare »

03 aug.

„Sonet CLX” de Vasile Voiculescu

La ce-mi slujesc de-acuma duh, faimă, fantezie…
M-ai părăsit… şi toate se sting, reci scânteieri.
Pentru rănitul vultur aripile-s poveri,
Zbătaia lor, zadarnic adaos de-agonie.
Şi mă supun… Osânda de gura ta rostită
E lege pentru mine de aur pur şi greu;
Durerea de la tine mi-e încă o ispită,
Tu, genial tutore al geniului meu.
Şi neguri lungi de veacuri laş iar să mă înghită…
Din groapa mea zbucni-va o flacără târzie;
Atunci întreaga lume va desluşi, uimită,
Crescând misterioasă a noastră poezie,
Din dragostea născută în zbucium şi adori,
Pe-ascuns, din tainic tată, ca un copil din flori!
What is henceforth the use of spirit, phantasy and fame…
You gone, everything dies in a cold glitter.
For the wounded eagle wings are burdens only
Struggling in useless and increased agony.
And I’ll submit… The verdicts you’ll pronounce
Are to me laws of purest, heavy gold
And sufferings by you inflicted, new temptations,
Prodigious guardian of my genius!
The age-long mists may swallow me anew…
Out of my grace a late flame will bursts;
Astonished, the whole world shall witness then
Mysteriously growing our poetry
In pain and fervour like a love-child
By an unknown father secretly begotten!
Vasile Voiculescu traducere de Margareta Sterian

04 mai

a înduioşa

Unul dintre cele mai profunde şi mai complex generate sentimente umane este duioşia. Asta pentru că în momentele în care apare ne raportăm la oameni dragi, la cei apropiaţi nouă, pentru care avem un cumul de dorinţe şi emoţii. Uneori, se leagă de vreun străin, însă numai în circumstanţe care fac duioşia uşor de confundat cu mila.

Atunci când începe explicarea verbului a înduioşa, DEX-ul face trimitere directă la sentiment: a fi cuprins sau a face pe cineva să fie cuprins de duioşie, de milă. Sinonimia dintre cei doi termeni, însă, nu mi se pare justificată; n-o să insist pe asta, ci o să subliniez doar ceea ce mi se pare element diferenţiator fundamental: conotaţia, pozitivă în cazul duioşiei, se opune celei negative pe care o detectez la milă. Nu spun că mila ar fi un lucru negativ, ci mă refer la faptul că undeva, la rădăcina ei, este compătimirea, care nu mi se pare întotdeauna luminoasă. Or, duioşia este de neconceput fără luminozitate, interioară şi exterioară.

Continuare »

© 2024 blog.ro-en.ro