Rezultate

20 feb.

„By the Babe Unborn” de G.K. Chesterton

If trees were tall and grasses short,
As in some crazy tale,
If here and there a sea were blue
Beyond the breaking pale,
De-ar fi mari pomii ca în basme
Și iarba de o șchioapă
Și s-ar ghici în depărtare
Albastru-ntins de apă;
If a fixed fire hung in the air
To warm me one day through,
If deep green hair grew on great hills,
I know what I should do.
De-ar atârna în aer flăcări
Zâmbind și înspre mine
Și munții ar fi verzi, m-aș prinde
Să fac ce se cuvine.
In dark I lie; dreaming that there
Are great eyes cold or kind,
And twisted streets and silent doors,
And living men behind.
Din bezna mea visez acolo
Ochi mari, blajini sau răi,
Străzi, uși, care-i ascund pe oameni
În tainice odăi.
Let storm clouds come: better an hour,
And leave to weep and fight,
Than all the ages I have ruled
The empires of the night.
Vreau nori – mai bine-o zi să sufăr,
Să plâng, să lupt, decât
Să-mpărățesc o veșnicie
’N al nopților urât.
I think that if they gave me leave
Within the world to stand,
I would be good through all the day
I spent in fairyland.
Eu unul am încredințarea
Că ei de m-ar primi,
Aș sta în țara fermecată
Cuminte-ntreaga zi.
They should not hear a word from me
Of selfishness or scorn,
If only I could find the door,
If only I were born.
Nu mi-ar păsa de mine, ura,
Bârfeala n-aș cunoaște,
Dacă-aș afla portița numai
Și-ntr-un sfârșit m-aș naște.
G.K. Chesterton traducere de Leon Levițchi

25 apr.

„The Changeling” de Charlotte Mew

Toll no bell for me, dear Father dear Mother,
Waste no sighs;
There are my sisters, there is my little brother
Who plays in the place called Paradise,
Your children all, your children for ever;
But I, so wild,
Your disgrace, with the queer brown face, was never,
Never, I know, but half your child!
Nu bateți clopotul pentru mine, nu irosiți niciun suspin,
Dragă Tată, dragă Mamă;
Iată-le pe surioarele mele, iată-l pe frățiorul meu mezin
Jucându-se într-o poiană ce Rai se cheamă,
Copiii voștri, toți, copiii voștri pe vecie;
Dar eu, cu porniri nenfrânate,
Ocara voastră, cu fața ciudată, tuciurie,
Niciodată, știu, niciodată n-am fost copilul vostru decât pe jumătate!


Continuare »

13 dec.

„Remembrance” de Emily Bronte

Cold in the earth—and the deep snow piled above thee,
Far, far removed, cold in the dreary grave!
Have I forgot, my only Love, to love thee,
Severed at last by Time’s all-severing wave?
Dormi în pământ, sub nea, dormi în neştire;
în rece groapă dormi, pe cellalt mal.
Au te-am uitat, tu, singura-mi iubire,
de care mă desparte-al vremii val?


Continuare »

15 ian.

În faţa televizorului

Un pici se dă mare în grupul său de prieteni:
– Pe mine mama mă lasă să stau în faţa televizorului toată seara, dacă vreau!
Altul se grăbeşte să-i dea replica:
– Mama mea mă lasă să stau chiar şi toată ziua in faţa televizorului! Doar că nu-mi dă voie să-l pornesc…

25 nov.

a (se) ascunde

Verbul a (se) ascunde este vechi de când lumea… Lumea noastră, vreau să zic, pentru că vine din latinescul abscondere, motiv pentru care are extrem de multe utilizări, chiar dacă sensurile lui sunt relativ puține (de pildă, DEX-ul precizează doar două). Poate fi tranzitiv și reflexiv – „a (se) sustrage intenționat vederii, a (se) pune într-un loc ferit, a (se) așeza într-un loc în care să nu poată fi văzut și găsit”. Sensul figurat se referă la „a face să nu fie cunoscut, știut, înțeles de alții” – atunci când complementul este un abstract (faptă, gând, sentiment, emoție etc.).

Găsite prin dicționare, derivatele acestor sensuri sunt, de exemplu, cele care oferă explicații suplimentare, indicând cauza („a se feri de cineva din pricina sfielii, fricii, rușinii”), referindu-se exclusiv la anumite circumstanțe („a intra în nori”, despre soare, lună, stele) ori având utilizări regionale („a pune bine, la păstrare ceva” în Bucovina).

Foarte faină este expresia a se ascunde după deget „a încerca să se dezvinovățească cu argumente nevalabile, a căuta să-și tăinuiască o vină evidentă, a-și ascunde o vină în chip stângaci; a recurge la tot felul de pretexte și subterfugii în încercarea de a se eschiva de la o sarcină / de la o responsabilitate”. Există, de asemenea, și expresii care echivalează sensul verbului – a pune batista pe țambal, a ține (pe cineva) sub obroc.

Sinonimele sunt destul de numeroase: a acoperi, a blătui, a disimula, a (se) dosi, a minți, a mușamaliza, a (se) pitula, a tăinuia, a (se) mistui, a (se) tăinui, a palma, a (se) piti, a (se) pitula, a (se) mătrăși, a (se) mitoși, a se băga, a (se) feri, a masca, a voala, a (se) camufla, a (se) deghiza, a (se) masca, a înăbuși. Dintre antonime, dicționarele menționează a arăta, a destăinui, a etala, a evidenția, a manifesta, a mărturisi.

Pisicii mele îi place teribil să se ascundă în plicul de la palpumă. Imediat cum termin de pregătit patul pentru culcare, se strecoară prin deschizătura lenjeriei, se refugiază într-un colț și rămâne nemișcată acolo. Uneori adoarme buștean, alteori pare să mă pândească, cu urechile atente la orice mișcare din cameră, iar dacă încerc să-mi bag nasul în plapuma ei, sare cu agilitatea unei sălbăticiuni să mă pedepsească. Mă distrează teribil joaca asta a noastră de fiecare seară și mă întreb, uneori, care dintre noi e jucăria și care-i jucătorul!

22 apr.

a molesta

Verbul a molesta vine din latinescul molestare, pe filieră franceză – molester. Termenul are două sensuri principale, primul referindu-se la „a face cuiva greutăți, neajunsuri repetate, ori a provoca neplăceri”, fiind sinonim cu a jigni, a necăji, a sâcâi, a şicana, a vexa. Cel de-al doilea sens, folosit în registrul livresc, este echivalent cu a brusca, a brutaliza, a lovi, a maltrata.

Termenul în sine mi se pare însă mai periculos decât explicațiile din dicționare, în sensul în care acestea nu par a avea în vedere puternicul impact la nivel psihologic pe care acțiunea o are asupra celui molestat. Efectul este devastator, iar brutalitatea actului lasă urme pentru totdeauna în mentalul individului, care suferă vreme îndelungată după un astfel de caz.

Continuare »

© 2024 blog.ro-en.ro