Rezultate

23 ian.

„Insensibility” de Wilfred Owen

Happy are men who yet before they are killed
Can let their veins run cold.
Whom no compassion fleers
Or makes their feet
Sore on the alleys cobbled with their brothers.
The front line withers.
But they are troops who fade, not flowers,
For poets’ tearful fooling:
Men, gaps for filling:
Losses, who might have fought
Longer; but no one bothers.
I
Ferice de acei ce pân-a fi uciși
Își seacă vinele. De-acei
Pe care compasiunea nu-i batjocorește
Nici nu-i silește să-și rănească Talpa
Pe-aleile pavate cu atâția frați.
Când nu mai face față linia întâi,
Ei sunt ostași ce mor, nu Flori
Jelite de poeți hilari:
Spărturi ce trebuiesc umplute
Și pierderi ce-ar mai fi putut lupta;
Dar nimănui nu-i pasă.


Continuare »

28 dec.

a ura

Verbul a ura e… de sezon. Se construiește cu dativul (deci a ura cuiva) și înseamnă „a adresa cuiva o dorință de bine, de obicei cu ocazia unui eveniment deosebit; a închina în sănătatea cuiva”. Termenul vine din latinescul orare, având chiar și o semnificație parcă mai apropiată de sensul etimonului – „a recita versuri populare care conțin urări, când se umblă cu colindul, cu sorcova, cu plugușorul etc.” Nu are – ca să știți – nicio legătură cu interjecția ura!, cuvânt venit din rusă și din franceză.

Sinonimele nu sunt foarte numeroase, dar sunt destul de variate: a binecuvânta, a blagoslovi, a colinda, a da, a dori, a felicita, a pofti, a prii. Sunt utilizate în contexte diferite, fie la sărbători ale tuturor, fie la aniversări personale, la începutul unei acțiuni ori al unui nou drum. Se poate folosi pentru a spune, pur și simplu, „bună seara” ori pentru a dori, pentru tot restul vieții, mult bine și noroc, sănătate și fericire. Atunci când se referă la obiceiul de „a umbla de la casă la casă, în seara de Anul Nou”, e sinonim cu a hăi.

Continuare »

08 apr.

a plănui

Întrucât se formează prin derivare de la substantivul plan, verbul a plănui înseamnă „a face planuri, a pregăti ceva (în minte) pentru viitor”, având ca sinonime pe a stabili, a hotărî. Nu sunt convinsă că menţiunea „în minte” este cu totul obligatorie – poţi să faci planul pe hârtie, poţi să începi concret unele demersuri chiar din vreme.

Însă e foarte adevărat că cel mai des folosim ca expresie sinonimă pe „a avea de gând”, echivalentă cu a intenţiona, a preconiza, a proiecta. Există, de asemenea, şi expresia familiară „a pune la cale” care, prin extindere de sens, poate avea conotaţii negative, însemnând a complota, a premedita, a precugeta (rar), a unelti, a urzi.

Continuare »

16 ian.

„Insensibility” de Wilfred Owen

I

Happy are men who yet before they are killed
Can let their veins run cold.
Whom no compassion fleers
Or makes their feet
Sore on the alleys cobbled with their brothers.
The front line withers,
But they are troops who fade, not flowers
For poets‘ tearful fooling:
Men, gaps for filling
Losses who might have fought
Longer; but no one bothers.

I

Ferice de acei ce pân-a fi ucişi
Îşi seacă vinele. De-acei
Pe care campasiunea nu-i batjocoreşte
Nici nu-i sileşte să-şi rănească talpa
Pe-aleile pavate cu atâţia fraţi.
Când nu mai face faţă linia întâi,
Ei sunt ostaşi ce mor, nu flori
Jelite de poeţi hilari;
Spărturi ce trebuiesc umplute
Şi pierderi ce-ar mai fi putut lupta;
Dar nimănui nu-i pasă.


Continuare »

02 ian.

„Fra Lippo Lippi” de Robert Browning

I am poor brother Lippo, by your leave!
You need not clap your torches to my face.
Zooks, what‘s to blame? you think you see a monk!
What, ‘tis past midnight, and you go the rounds,
And here you catch me at an alley‘s end
Where sportive ladies leave their doors ajar?
The Carmine‘s my cloister: hunt it up,
Do,‒harry out, if you must show your zeal,
Whatever rat, there, haps on his wrong hole,
And nip each softling of a wee white mouse,
Weke, weke, that‘s crept to keep him company!
Aha, you know your betters! Then, you‘ll take
Your hand away that‘s fiddling on my throat,
And please to know me likewise. Who am I?
Îngăduiţi! sunt bietul frate Lippo!
Nu-mi scoateţi ochii cu aceste torţe!
Ce naiba! Nu arăt eu a călugăr?
Cum? E trecut de miezul nopţii
Şi voi vă faceţi rondul şi m-aţi prins
Aici, la capătul aleii unde uşa
O las‘ crăpată fetele sprinţare?
Sunt din Carmine. ‒ Scotociţi, dar ‒ hai!
De vreţi să v-arătaţi zeloşi, stârpiţi
Orice guzgan ieşit din vizuină
Şi gâtuiţi ‒ chiţ! ‒ şoricelul alb
Deprins cu-asemenea tovărăşie!
Aha! Ţi-e teamă de superiori?
Atunci ia mâna de pe beregată,
Că nu e scripcă şi ‒ să mă prezint.


Continuare »

23 iul.

a (se) încinge

Verbul a (se) încinge se referă în primul rând la foc, subliniind faze diferite ale procesului, atât începutul – „a se aprinde bine, a începe să ardă cu intensitate”, cât şi paroxismul – „a arde cu flacără mare”. Pe de altă parte, cuvântul se poate referi la anumite produse (fân, cereale, făină etc.) ce îşi pierd proprietăţile iniţiale (din cauza umezelii, a îngrămădirii etc.) şi încep să se altereze prin fermentare, căpătând gust neplăcut, moment în care sinominele devin a se strica, a se aprinde, sau mai rar întâlnitele a se izgorî, a se scoace.

Metaforic vorbind, termenul sugerează atitudini umane – „a căpăta tot mai mult suflet”, sinonim cu a (se) încălzi, a (se) însufleţi, a (se) anima, a (se) antrena, a (se) entuziasma, a (se) electriza, a (se) ambala, a (se) aprinde, a (se) înflăcăra, a (se) înfierbânta. De asemenea, subliniază intensitatea sentimentelor, a pasiunilor – „a se manifesta puternic”, sinonim cu a cuprinde, a copleşi, a consuma, a mistui, ori ilustrează forţa unei discuţii, confruntări, lupte – „a deveni mai intens”, deci a (se) înteţi, a (se) întări, a (se) intensifica, a (se) înfoca.

Continuare »

© 2024 blog.ro-en.ro