blog.ro-en.ro » Rezultatele căutării

Rezultate

21 feb.

a (se) întrista

Verbul a (se) întrista se poate referi atât la motivul care provoacă starea („a face să devină trist”), cât şi la dispoziţia însăşi („a deveni trist”), având drept sinonime pe a (se) posomorî, a (se) mâhni, a (se) amărî, a (se) îndurera, cu grade diferite de intensitate, de la a afecta la a durea, de la a răni la a scârbi. Foarte frumos sunător mi se pare a dosădi, pe care îl mai auzisem cu valoare adjectivală, căruia îi dădeam însă, în context, o altă semnificaţie. Toate cuvintele acestea trimit la o stare sufletească apăsătoare care, din motive dintre cele mai variate, amestecă în diverse proporţii mâhnirea, amărăciunea, melancolia, duioşia şi regretul…

Continuare »

Publicat de Iulia Muşat in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza! Recomanda!

23 ian.

„Insensibility” de Wilfred Owen

Happy are men who yet before they are killed
Can let their veins run cold.
Whom no compassion fleers
Or makes their feet
Sore on the alleys cobbled with their brothers.
The front line withers.
But they are troops who fade, not flowers,
For poets’ tearful fooling:
Men, gaps for filling:
Losses, who might have fought
Longer; but no one bothers.

I
Ferice de acei ce pân-a fi uciși
Își seacă vinele. De-acei
Pe care compasiunea nu-i batjocorește
Nici nu-i silește să-și rănească Talpa
Pe-aleile pavate cu atâția frați.
Când nu mai face față linia întâi,
Ei sunt ostași ce mor, nu Flori
Jelite de poeți hilari:
Spărturi ce trebuiesc umplute
Și pierderi ce-ar mai fi putut lupta;
Dar nimănui nu-i pasă.

Continuare »

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!

11 oct.

„October” de William Morris

O love, turn from the changing sea and gaze, Down these grey slopes, upon the year grown old, A-dying ‘mid the autumn-scented haze That hangeth o’er the hollow in the wold, Where the wind-bitten ancient elms infold Grey church, long barn, orchard, and red-roofed stead, Wrought in dead days for men a long while dead.	Iubire-ntoarce-ţi chipul dinspre mare, Uite drumeagul coborând uşor. Deasupra lui, a toamnei blândă boare Învăluie întregul trist decor. Străvechii ulmi semeţ se desfăşor Pe lângă schit, livadă, şură, casă – Sunt amintiri ce oamenii le lasă…
Come down, O love; may not our hands still meet, Since still we live today, forgetting June, Forgetting May, deeming October sweet? – Oh, hearken! hearken! through the afternoon The grey tower sings a strange old tinkling tune! Sweet, sweet, and sad, the toiling year’s last breath, To satiate of life, to strive with death.	Da, se prea poate să ne pierdem iar, Trăind minutul şi uitând de mai, Cu gândul la molatecul brumar. Ascultă cum bătrânul turn dă grai Tristeţilor în straniul lor alai! Atinge anul cea din urmă strună, Prea beat de viaţă moartea s-o răpună.
And we too – will it not be soft and kind, That rest from life, from patience, and from pain, That rest from bliss we know not when we find, That rest from love which ne’er the end can gain? – Hark! how the tune swells, that erewhile did wane! Look up, love! – Ah! cling close, and never move! How can I have enough of life and love?	Şi noi, n-am strânge oare-n suflet pace Dacă-am lăsa de-o parte chin, răbdare, Belşug cu neştiutele-i soroace Şi dragoste ce-n veci de veci nu moare – Auzi firava cântului chemare? Iubire, stai alături, nu fugi! Ah, mai am timp destul pentru-a iubi?
William Morris	traducere de Victor Frunză

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!

19 sept.

a durea

Verbul a durea vine din latinescul dolere și are două sensuri principale, primul dintre acestea referindu-se la „a face să simtă o suferință fizică, a produce cuiva o suferință fizică” și având în vedere părți ale corpului, răni sau lovituri. Este echivalent al lui a chinui, a suferi, a ține. Cel de-al doilea sens este unul figurat și înseamnă „a produce cuiva o suferință morală”, fiind sinonim cu a mâhni, a îndurera, a întrista.

Expresiile care se formează cu ajutorul lui sunt extrem de expresive: a atinge pe cineva unde-l doare (a spune cuiva în mod intenționat ceva neplăcut, supărător, dureros; a aduce în discuție un subiect neplăcut pentru interlocutor; a jigni pe cineva cu sau fără premeditare, a-l ataca unde este vulnerabil), a-l durea inima/sufletul (a-i părea rău, a fi mâhnit), nici capul nu-l doare (nu se sinchisește, puțin îi pasă), a-l durea în spate (a nu-l interesa, a nu-i păsa), a se lega la cap fără să-l doară (a-și crea complicații inutile) etc.

Continuare »

Publicat de Iulia Muşat in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza! Recomanda!

03 feb.

„The Bard: A Pindaric Ode” de Thomas Grey

„Ruin seize thee, ruthless King!
Confusion on thy banners wait,
Tho’ fann’d by Conquest’s crimson wing
They mock the air with idle state.
Helm, nor hauberk’s twisted mail,
Nor even thy virtues, tyrant, shall avail
To save thy secret soul from nightly fears,
From Cambria’s curse, from Cambria’s tears!”
Such were the sounds, that o’er the crested pride
Of the first Edward scatter’d wild dismay,
As down the steep of Snowdon’s shaggy side
He wound with toilsome march his long array.
Stout Glo’ster stood aghast in speechless trance;
To arms! cried Mortimer, and couch’d his quiv’ring lance.

„Prinţ nendurat, urgie ţie!
Să-ţi vezi zăludele drapele
Pleoştite chiar când către ele
Vânt roş de cuceriri adie;
Nici coif, nici za, nici trunchiul tău vânjos
Nu îţi vor fi, Tirane, de folos
Să-ţi aperi, noaptea, cugetul
De-al Cambriei blestem şi de-al ei plâns!”
Aceste vorbe au umplut de-oroare
Pe mult fălosul Eduard-Întâi,
Când şerpuiau pe-abruptele ponoare
Din Snowdon – trudnic şir – oştenii săi.
Ca-n transă, mut, sta Glo’ster spăimântat;
„La arme!” strigă Mortimer şi lancea i-a vibrat.

Continuare »

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!