Rezultate

« Previous Entries
27 feb.

a suplimenta

Verbul a suplimenta este un derivat al substantivului supliment (și după un model franțuzesc – supplémenter) și înseamnă „a adăuga la cantitatea inițială o cantitate suplimentară”. Dintre sinonime, dicționarele menționează a adăuga, a completa, a împlini.

Atât. Cam zgârcite în explicații, fapt destul de ironic, dacă privim cu atenție lumea în care trăim. Pentru că ea funcționează numai pe bază de suplimente (și surogate, dar pentru asta nu am verb), iar lucrurile se complică pe zi ce trece.

Continuare »

Publicat de in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza!     Recomanda!

16 apr.

„King John and The Bishop”

Off an ancient story Ile tell you anon,
Of a notable prince that was called King Iohn,
In England was borne, with maine and with might;
Hee did much wrong and mainteined litle right. 		Povestea veche ce veţi asculta
E despre John, crai mare-n vremea sa,
Născut englez, tronând ca un satrap;
În toate celea şi-a făcut de cap.


Continuare »

Publicat de in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza!     Recomanda!

14 apr.

a jigni

Verbul a jigni are două sensuri principale şi o mulţime de conotaţii negative. Înseamnă „a atinge pe cineva în onoarea sau demnitatea sa”, semnificaţie ce adună numeroase sinonime: a atinge, a injuria, a insulta, a invectiva, a înjosi, a leza, a ofensa, a răni, a sudui, a ultragia, a vexa. Celălalt sens este mai vechi şi se referă la „a aduce, a face să suporte un prejudiciu, a cauza pagubă”.

Nu e mare complicaţie să înţelegi ce vrea să zică verbul ăsta, ori că efectele lui nu sunt deloc dintre cele plăcute, însă mulţi dintre noi fac din asta o formă de distracţie. Suntem care mai de care mai strălucitor în replici, mai dispus a-şi dovedi o superioritate ce-i pare contestată mereu şi în nevoie de apărare. Şi nu e important să dovedeşti neapărat că eşti superior tu, cât să arăţi cumva, cu vreun deget, că celălalt e mai puţin ca tine.

Continuare »

Publicat de in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza!     Recomanda!

06 nov.

„Wendell P. Bloyd” de Edgar Lee Masters

They first charged me with disorderly conduct,
There being no statute on blasphemy.
Later they locked me up as insane
Where I was beaten to death by a Catholic guard.
My offense was this:
I said God lied to Adam, and destined him
To lead the life of a fool,
Ignorant that there is evil in the world as well as good.
And when Adam outwitted God by eating the apple
And saw through the lie,
God drove him out of Eden to keep him from taking
The fruit of immortal life.
For Christ’s sake, you sensible people,
Here’s what God Himself says about it in the book of Genesis:
“And the Lord God said, behold the man
Is become as one of us” (a little envy, you see),
“To know good and evil” (The all-is-good lie exposed):
“And now lest he put forth his hand and take
Also of the tree of life and eat, and live forever:
Therefore the Lord God sent Him forth from the garden of Eden.”
(The reason I believe God crucified His Own Son
To get out of the wretched tangle is, because it sounds just like Him.) 		Mai întâi m-au acuzat de comportament necuviincios,
Neexistând lege referitoare la blasfemie.
Mai târziu m-au închis ca fiind dement;
Acolo un paznic catolic m-a bătut până mi-am dat sufletul.
Crima mea a fost:
Am spus că Dumnezeu l-a minţit pe Adam, destinându-l
Unei vieţi de ignorant,
Neştiutor de faptul că binele şi răul sunt feţe ale aceleiaşi lumi.
Iar când Adam L-a fentat pe Dumnezeu, mâncând mărul,
Şi a văzut prin vălul de minciună,
Dumnezeu l-a izgonit din Eden pentru a nu-i permite să atingă
Fructul vieţii veşnice.
Pentru numele Domnului, oameni buni,
Uite, ce Însuşi Bunul Dumnezeu a spus despre asta în cartea Genezei:
„Iar Domnul Dumnezeu a zis, iată, omul
A devenit ca Noi” (aţi sesizat, un pic de invidie),
„Cunoaşte binele şi răul” (Minciuna că toate-sunt-bune, descoperită):
„Acum, dacă întinde mâna şi ia fruct
Din pomul vieţii şi mănâncă, va trăi pururi –
De aceea Domnul Dumnezeu l-a izgonit din grădina Raiului.”
(Cred ca acesta a fost motivul pentru care
Dumnezeu Şi-a crucificat Propriul Fiu,
Pentru a ieşi din încurcătura în care intrase).
Edgar Lee Masters traducere de Petru Dimofte

Publicat de in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza!     Recomanda!

23 iul.

Cele mai controversate articole din Wikipedia

Cercetătorii au analizat 10 ediţii Wikipedia (în limbile engleză, franceză, spaniolă, germană, persană, cehă, arabă, română, maghiară şi ebraică), pentru a descoperi care sunt articolele cele mai editate de către utilizatori. Echipa Universităţii Oxford a colaborat cu Universitatea Rutgers din New Jersey şi cu Universitatea Europei Centrale pentru a identifica articolele care sunt subiect al „edit wars”, adică atunci când modificările aduse paginii sunt aproape instantaneu editate de către alt editor. Această caracteristică le diferenţiază de paginile care primesc doar o mulţime de editări ce se pot reflecta într-o schimbare de topică sau într-un lanţ de evenimente.

Cercetătorii au descoperit că subiectele religioase referitoare la Dumnezeu şi Iisus au traversat barierele de limbaj şi au fost dezbătute de-a lungul ediţiilor, în vreme ce alte subiecte, cum ar fi despre sport, literatură sau petrecerea timpului liber, sunt specifice ţării de origine.

Continuare »

Publicat de in Ştiri
Comenteaza!     Recomanda!

31 oct.

„A Grammarian’s Funeral” de Robert Browning

Shortly after the revival of learning in Europe. Curând după începutul Renaşterii în Europa.
Let us begin and carry up this corpse,
Singing together.
Leave we the common crofts, the vulgar thorpes
Each in its tether
Sleeping safe on the bosom of the plain,
Cared-for till cock-crow:
Look out if yonder be not day again
Rimming the rock-row!
That‘s the appropriate country; there, man‘s thought,
Rarer, intenser,
Self-gathered for an outbreak, as it ought,
Chafes in the censer.
Leave we the unlettered plain its herd and crop;
Seek we sepulture
On a tall mountain, citied to the top,
Crowded with culture!
All the peaks soar, but one the rest excels;
Clouds overcome it;
No! yonder sparkle is the citadel‘s
Circling its summit.
Thither our path lies; wind we up the heights:
Wait ye the warning?
Our low life was the level‘s and the night‘s;
He‘s for the morning.
Step to a tune, square chests, erect each head,
‘Ware the beholders!
This is our master, famous calm and dead,
Borne on our shoulders		 Săltaţi coşciugul, dar, cântând în cor.
Noi vom lăsa în urmă,
Împiedicate în priponul lor,
Cătun, ogradă, turmă,
Dormind ferite pe câmpie până
Vor trâmbiţa cocoşii.
Priviţi spre buza crestei cum se-ngână,
Cu bezna, zorii roşii!
Acolo-n vârf, pe nenfricatul stei,
Gândirea mult aleasă,
Ca din cădelniţă, din sinea ei,
Se zbate ca să iasă.
Lăsăm cireada şesului – noi sus
Va să-i săpăm mormântul,
Pe-un munte-ncins de-oraş, unde şi-a spus
Cultura greu cuvântul!
Înalt e orice pisc, ci unul doar
Mai sus de nouri suie.
Priviţi! L-încearcănă ca un pojar
Lumini din cetăţuie.
Poteca-aceasta urcă spre tării.
Ce aşteptaţi? Noi, bieţii,
Suntem ai nopţii şi-ai câmpiei fii;
El este-al dimineţii.
Păşiţi făr-a privi, cu pieptul plin,
Semeţi, în pas cu corul.
Pe umeri ducem, renumit, senin
Şi mort, pe-nvăţătorul.


Continuare »

Publicat de in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza!     Recomanda!

Pagina urmatoare »

© 2024 blog.ro-en.ro