* a exînscrie înseamnă „a construi o figură geometrică în afara alteia astfel încât unele puncte ale celei dintâi să fie tangente la a doua”; despărţirea în silabe se face în două moduri (e-xîn-scri-e/ex-în-scri-e), iar dicţionarul prezintă numeroase forme din paradigma acestuia: indicativ prezent eu exînscriu, ei exînscriu, tu exînscrii, noi exînscriem, voi exînscrieţi, conjunctivul prezent el să exînscrie, imperativul exînscrieţi, gerunziul exînscriind (ex-în-scri-ind/e-xîn-scri-ind) şi participiul exînscris

* ex-libris s-a păstrat din latină, având în româneşte valoare de substantiv neutru cu pluralul ex-librisuri – „vinietă aplicată pe o carte, purtând numele unei biblioteci, a bibliofilului sau o deviză”

* exoftalmic (cu două variante corecte de despărţire în silabe e-xof-tal-mic/ex-of-tal-mic) este termenul medical pentru descrierea aspectului „bulbucat” al ochilor, un adjectiv masculin cu pluralul exoftalmici; întrucât acelaşi cuvânt se poate referi şi la persoanele care suferă de această boală, adjectivul are şi forme pentru feminin – exoftalmică-exoftalmice. Numele acestei afecţiuni este !exoftalmie, care are, la rândul său, două variante corecte pentru despărţirea în silabe: e-xof-tal-mi-e/ex-of-tal-mi-e.

! exorbitant îşi modifică şi el silabaţia, acceptând atât respectarea principiului fonetic, cât şi pe a celui morfologic – e-xor-bi-tant/ex-or-bi-tant. În mod asemănător se desparte !exorbitanţă, substantiv mai rar folosit, feminin cu genitiv-dativ exorbitanţei şi pluralul exorbitanţe.

* expandat apare ca noutate, adjectiv masculin cu pluralul expandaţi şi femininul expandată-expandate, termen folosit despre unele alimente ori materiale „cu structură spongioasă”

„Swole”, „bug-out bag”, „go-cup” și „omnicide” sunt doar câțiva dintre cei 640 termeni adăugați în dicționar. Decizia de a alege termenii adecvați este un proces dificil, în care sunt implicați zeci de lexicografi care se află la sediul companiei din Springfield, Massachusetts. Aceștia monitorizează ziare, reviste, jurnale academice, cărți și chiar scenarii de film sau televiziune până când detectează o utilizare suficient de frecventă.

Termenii sunt mai întâi adăugați în varianta online a dicționarului, înainte ca o parte din ei să fie introduși în populara versiune tipărită a Collegiate Dictionary, care a vândut mai bine de 50 de milioane de exemplare din 1898 încoace, făcându-l “cea mai bine vândută carte cartonată după Biblie”.

Ultimele adăugiri includ în mare parte termeni noi, sau expresii, dar și termeni vechi cu sensuri sau explicații noi. De exemplu, “unplug” – înseamnă să scoți un cablu dintr-o priză, dar acum are și un sens mai metaforic, adică a se deconecta de la reţelele sociale.

Continuare »

Termenii noi sunt adăugați în dicționar doar când au fost deja folosiți de o multitudine de utilizatori – de obicei inițial de specialiști sau subculturi. Apoi, treptat, utilizarea unui termen se răspândește către noi toți. Fiecare cuvânt se mișcă în ritmul său; nu există o viteză medie pentru ca un cuvânt să fie acceptat de o limbă, cultură și dicționar. Treaba unui dicționar este să raporteze utilizarea sa când intră în vocabularul general. Pentru fiecare cititor, o parte din termenii noi par deja familiari, dar alții vor fi întâlniți pentru prima oară într-un articol ca acesta.

Fără să fie nicio surpriză, termeni aparținând tehnologiei digitale sunt o parte importantă din listă. De asemenea, fără să fie nicio surpriză, evoluția tehnologiei este exprimată în acești termeni: nu mai denumim dispozitivele și programele, ci vorbim despre ce facem cu ele și ce fac ele pentru noi. Termenii din sfera tehnologiei sunt mai concentrați pe viitor decât pe prezent, cum ar fi „biohacking” și „fintech”.

Continuare »

În perioada 16-21 aprilie 2018, la București are loc cea de a III-a ediție a Masterclass-ului de traducere literară: „Lidia Vianu’s Students Translate”. De această dată, în centrul atenției se află proza scurtă contemporană din România. Cinci scriitori britanici, însoțiți de o editoare londoneză, anume Susan Curtis, Anne Stewart, Caroline Carver, Kavita A. Jindal, Peter Phillips și Dorothy Yamamoto, sosesc la București pentru a lucra împreună cu studenții de la Universitatea din București, dar și de la alte universități din țară, pe traduceri din scrierile unor prozatori precum: Dan Lungu, Bogdan-Alexandru Stănescu, Lavinia Branişte, Marius Chivu sau Radu Paraschivescu.

Timp de 5 zile, la sediul Institutului Cultural Român din Aleea Alexandru 38 şi al Muzeului Naţional al Literaturii Române, textele traduse în prealabil de către studenţi sunt stilizate de către oaspeții britanici sosiți la București. Versiunea acestor echipe mixte româno-britanice este publicată într-o antologie bilingvă de proză contemporană, atât pe hârtie, la Editura MNLR, cât şi la Contemporary Literature Press, editura online a Universităţii din Bucureşti.

Continuare »

Verbul a fișa este un derivat regresiv din substantivul feminin fișă (ajuns la noi din franceză – fiche). Termenul înseamnă „a extrage pe fișe însemnări dintr-o lucrare (științifică) scrisă, în vederea documentării, a elaborării unei opere etc.”, adică „a face, a alcătui fișe” ori „a transpune pe fișe”. Explicațiile nu sunt prea detaliate, dar nici lucrurile nu par atât de complicate.

Un al doilea sens presupune „a extrage pe fișe datele bibliografice fundamentale privitoare la o carte sau la un periodic, pentru a le așeza în catalogul bibliotecii”, adică „a întocmi, a înregistra pe fișe de bibliotecă” ori „a întocmi o bibliografie”. Se poate vorbi deci despre munca unui bibliotecar sau despre demersurile unui cercetători de a construi o bibliografie completă pe o temă anume.

Continuare »

Propoziţia subiectivă este o propoziţie subordonată care, într-o frază, joacă rol de subiect pentru propoziţia regentă. Propoziţiile subiective sunt destul de variate şi, de obicei, este evident că nu ai de ce să pui virgulă între ele şi propoziţiile regente corespunzătoare. În general, ar fi chiar greşit să punem virgulă între subiect şi predicat, aşa că manualele enunţă regula de bază: după propoziţia subiectivă nu se pune virgulă. De exemplu, „Cine ştie carte are parte.”

Există însă o excepţie, precizată în unele cărţi de gramatică. Dacă propoziţia regentă începe cu pronume demonstrativ (acela, aceea etc), atunci se pune virgulă după propoziţia subiectivă. Pronumele demonstrativ devenind subiect, nu există problema virgulei dintre subiect şi predicat. De exemplu, „Cine ştie carte, acela are parte.”

Continuare »