Verbul a eșapa – mai întâi de toate – există! În fine, DOOM2 nu-l mai recunoaște, dar în vechiul Dicționar Ortografic era menționat, iar câteva dicționare de după 2000 îl amintesc încă.

Vine din limba franceză – échapper, având, direct de acolo, două sensuri învechite: a scăpa și a se salva. Altfel, termenul se folosește – rar, e adevărat – despre gazele arse dintr-un motor cu ardere internă, fiind sinonim cu a ieși, în acest caz.

Continuare »

Verbul a (se) salva vine din latină și din italianul salvare, și înseamnă „a scăpa pe cineva sau a reuși să scape singur dintr-o primejdie, dintr-o încurcătură; a scoate (pe cineva sau ceva) dintr-o situație complicată”, putându-se referi atât la ființe, cât și la obiecte. Sinonimele nu sunt extrem de numeroase, dar prezența lor nuanțează în mod interesant valorile semantice ale termenului: a elibera, a mântui, a scăpa, a scoate.

Cele mai cunoscute expresii sunt a salva situația („a reuși să îndrepte o situație neplăcută, grea, precară; a face față unei situații”) și a salva aparențele („a da unui lucru sau unei situații o înfățișare capabilă să ascundă un rău lăuntric; a ascunde realitatea prezentând numai aspectul voit”). Foarte des utilizat este substantivul provenit din infinitivul lung – salvare, care s-a reificat în timp, denumind vehiculul care sosește pentru a salva vieți.

Continuare »