Verbul a (se) repeta vine din franceză – répéter – şi are un corespondent în germană – repetieren. Înseamnă, mai întâi de toate, „a spune, a face, a produce încă o dată (sau de mai multe ori) ceea ce a mai fost spus, făcut sau produs” ori – reflexivul – „a se produce, a se întâmpla, a avea loc din nou”.

Termenul are şi o serie de sensuri particulare, având în vedere, de pildă, acţiunea de „a citi un text de două sau de mai multe ori pentru a înţelege bine” sau, în condiţii şi mai precise, „a face repetiţia unei lecţii, a unui rol, a unei piese de teatru, muzicale etc.”

În principiu, pare a avea conotaţii pozitive, dar iată şi o modificare de registru: „a urma din nou cursurile clasei sau anului de studiu în care a rămas repetent”, sens utilizat pentru elevi sau studenţi.

Continuare »

Verbul a inspecta a ajuns la noi prin cunoscutul proces de relatinizare, venind pe filieră franceză (inspecter, din latinescu inspectare). Este un tranzitiv care se referă la „a controla cu autoritate, a verifica activitatea unei persoane, a unei instituții etc. pe baza unei însărcinări speciale”. Prin extindere de sens, termenul poate avea în vedere „a examina, a cerceta amănunțit și cu atenție ceva”.

Acțiunea este, în general, realizată de un inspector, ce are sarcina de „a examina îndeplinirea unor sarcini”. Controlul se efectuează în mod oficial, pentru a constata dacă totul decurge cum trebuie. În funcție de context, sinonimele pot fi a cerceta, a controla, a observa, a revedea, a revizui, a verifica; cele mai neobișnuite sunt din fondul vechi: a revedui, a teorisi (grecism) și a șmotri (militar).

Continuare »

Verbul a (se) regăsi s-a format prin derivare, cu prefixul re- de la cuvântul de bază a găsi, după modelul corespunzător din limba franceză – retrouver. Înseamnă, în primul rând, „a găsi din nou pe cineva sau ceva”, iar nuanța reflexivă se poate referi la „a se afla, a se găsi din nou în același loc, în aceeași situație, în aceeași stare ca și înainte”.

Termenul are și un sens figurat (foarte fain, de altfel), ce are în vedere acțiunea de „a se reculege, a-și veni în fire, a-și recăpăta starea sufletească obișnuită, echilibrul sufletesc (după o frământare, un zbucium)”. Dintre sinonime, în funcție de context, se pot folosi a reafla, a (se) recunoaște (în), a redescoperi, a revedea, a reveni.

Continuare »

Verbul a verifica are în dicţionare două sensuri de bază. Primul dintre acestea se referă la „a supune ceva unui control, pentru a constata dacă acesta corespunde adevărului, cerinţelor, calităţii sau anumitor date”. Astfel, se pot verifica date, noutăţi, teze sau afirmaţii, dar şi motoare, aparate, maşini, sinonimele fiind, în aceste cazuri, verbe precum a încerca, a proba, a revedea, a revizui.

Dintr-un alt punct de vedere privind lucrurile, sub un aspect mai complex ce necesită un proces mai îndelungat, verificarea se poate referi la persoane, însemnând „a cerceta pe cineva (ori activitatea cuiva) pentru a vedea în ce măsură corespunde funcţiei sau calităţii pe care o deţine sau care i se încredinţează”. În acest caz, sinonimele sunt – în funcţie de felul verificării – a cerceta, a controla, a examina, a inspecta.

Continuare »

Nu ştiu de ce întotdeauna mi s-a părut că verbul a revedea are doar conotaţii pozitive. Este adevărat că putem spune „la revedere” în foarte multe feluri şi cu intenţii diverse, iar acestea pot fi – ce ciudat! – ultimele cuvinte pe care doi oameni şi le spun. Dacă urmează însă o revedere, asta îmi pare neapărat o reîntâlnire plănuită, o regăsire dorită şi aşteptată. În altă ordine de idei, acţiunea aceasta poate presupune o revizuire, o recapitulare, o repetare a unor cunoştinţe dobândite anterior. Până la urmă însă, indiferent de motivele pentru care revedem lucruri sau oameni, toate se nasc din necesitatea noastră de a cerceta din nou, de a reexamina, de a ajusta propriul sistem de judecăţi şi de a ne recalibra concluziile. Lucrul acesta se face obligatoriu prin ieşirea de sub puterea vremii şi situarea în alt context. Este necesară în viaţă asumarea unei distanţe – fie ea în spatiu sau timp, căci modificarea perspectivei duce uneori la o mai bună înţelegere a lucrurilor, tot astfel cum (paradoxal) căderile şi eşecurile ne determină forţa psihică. Şi (vorbind de relaţiile cu ceilalţi), revederile din când în când cu cei dragi sunt, fără îndoială, dintre cele mai importante momente ale sufletelor noastre, motiv pentru care zile binecuvântate precum Crăciunul se transformă în sărbători…

Continuare »