Verbul a iradia vine din latinescul irradiare pe filieră franceză (irradier) și se referă, în primul rând, la „a trimite, a împrăștia raze de lumină, de căldură etc. dintr-un punct central în toate părțile”. Vechiul Dicționar ortografic trimitea la a radia, iar unul dintre sensurile de bază are în vedere, într-adevăr, radiațiile, însemnând „a cădea pe suprafața unui corp, a expune unei radiații”.

Este, deci mai nou, căci, tot așa, despre oameni se spune că radiază de fericire, o expresie care sugerează, cumva, felul în care devenim aidoma unor sori când atingem starea de grație, dar și felul în care contagiem toate în jur, dăruind cald, lumină și veselie celor de lângă noi. Sinonimele sunt a emite, a (se) împrăștia, a (se) propaga, a (se) răspândi, dar și preafrumosul a răza – care a fost o surpriză grozavă, căci nu știam de existența lui.

Continuare »

Verbul a promova are câteva sensuri, dintre care cel mai cunoscut (cel puţin aşa mi se pare mie, prin natura ocupaţiei mele) se referă la „a declara pe cineva absolvent al unui an de învăţământ, permiţându-i trecerea în anul următor”, deci „a termina cu succes o clasă sau un an de învăţământ”. Sensul acesta este, de fapt, o particularizare a unuia mai extins, care are în vedere „a ridica, a înainta pe cineva în funcţie, în grad, într-o demnitate”.

O altă semnificaţie a termenului are în vedere dimensiunea ideologică şi se poate referi la idei, cauze, doctrine. Înseamnă „a susţine făcând să capete (o largă) răspândire, a sprijini făcând să progreseze, să se dezvolte”. De la acest sens pleacă cea mai nouă accepţie a cuvântului, care funcţionează în publicitate şi care înseamnă „a organiza campania de lansare a unui produs pe piaţă”.

Termenul nu are foarte multe sinonime, dar acestea sunt diferite de la un sens la altul. Pentru primul pot fi amintite a trece (clasa), a avansa, a înainta, a înălţa, a ridica, în timp ce antonimele lipsesc aproape cu desăvârşire – am găsit doar a retrograda. În ceea ce priveşte cel de-al doilea sens, verbele echivalente sunt a susţine, a sprijini, a propaga, a difuza, chiar şi sintagma a face cunoscut.

Continuare »

În limba română există două verbe a semăna, amândouă moştenite din latină – unul din seminare, altul din similare –, între formele paradigmatice ale cărora nu există nicio diferenţă. Primul dintre acestea, care se potriveşte la sezon, înseamnă „a pune sau a arunca sămânţa în pământul pregătit în prealabil, pentru a o face să încolţească şi să răsară”, sinonim în această situaţie cu a însămânţa, a planta, a pune, a (ră)sădi, poate şi a transplanta, în anumite cazuri.

Termenul are şi un sens învechit, care se referea la „a vârî în pământ”, fiind astfel sinonim cu a îngropa. Tot printr-o extindere de sens, verbul poate să însemne şi „a pune din loc în loc”, fiind echivalent cu a împrăştia, a presăra, a risipi (flori în calea cuiva, de pildă). Strâns legată de simboluri atât de evidente ale fertilităţii precum seminţele, acţiunea are, în registrul popular, o conotaţie suplimentară: „a arunca boabe de grâu sau alte cereale (ori bomboane, stafide) înspre o persoană, de Anul Nou sau la nuntă, însoţind gestul de o urare de prosperitate”.

Continuare »