Verbul a hiberna vine dintr-un latinesc ce însemna „a petrece iarna”. Termenul denumeşte astăzi traversarea acestei perioade reci a anului „într-o stare latentă, asemănătoare cu somnul”, lucru pe care îl fac unele dintre animale. Folosit cu sens figurat, cuvântul se referă, prin extindere, la stările vegetative şi fără chef ale lungilor seri de iarnă.

Continuare »

Verbul a ierna nu are foarte multe lămuriri de sens în dicţionare, asta poate şi pentru că nu este extrem de des utilizat. Referirile de ordin etimologic trimit cel mai des la termenul latinesc hibernare, dar şi la românescul iarnă, fără lămuriri dincolo de orice dubiu. Înseamnă în primul rând „a-şi petrece iarna undeva, a trăi iarna într-un loc anume”, opunându-se astfel, ca înţeles, lui a văra. Semnificaţia pe care o întâlnim însă cel mai frecvent este cea legată de „adăpostirea şi hrănirea vitelor în timpul iernii”, etapă esenţială a transhumanţei în civilizaţia românească.

Continuare »