Rezultate

« Previous Entries
Next Entries »
20 mai

a vira

Verbul a vira are trei sensuri de bază, primul dintre acestea fiind „a schimba direcţia de mers, a face un viraj”, utilizat pentru vehicule, nave şi aeronave sau despre oamenii care le conduc. Se pare că, utilizat în domeniul maritim, termenul mai înseamnă „a trage, a readuce la bord o parâmă, lanţul şi ancora navei, a ridica o greutate”. Desigur, în sens metaforic, verbul înseamnă „a schimba tema discuţiei, a trece la altă vorbă”, pentru toate aceste situaţii, sinonimele fiind a coti ori a cârmi.

Un alt sens, mai rar folosit din cauza ariei de utilizare (în chimie, în fotografie), este cel care înseamnă „a trata o copie fotografică cu o soluţie specială pentru a schimba nuanţele de negru în alte nuanţe, a schimba culoarea unui pozitiv fotografic cu ajutorul unui reactiv”, utilizându-se chiar pentru culori – „a trece la altă culoare sub acţiunea unui reactiv”. Valoarea figurată se referă aici la „a-şi schimba nuanţa” (legat de opinie sau de o poziţie adoptată).

Continuare »

Publicat de in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza!     Recomanda!

08 apr.

a plănui

Întrucât se formează prin derivare de la substantivul plan, verbul a plănui înseamnă „a face planuri, a pregăti ceva (în minte) pentru viitor”, având ca sinonime pe a stabili, a hotărî. Nu sunt convinsă că menţiunea „în minte” este cu totul obligatorie – poţi să faci planul pe hârtie, poţi să începi concret unele demersuri chiar din vreme.

Însă e foarte adevărat că cel mai des folosim ca expresie sinonimă pe „a avea de gând”, echivalentă cu a intenţiona, a preconiza, a proiecta. Există, de asemenea, şi expresia familiară „a pune la cale” care, prin extindere de sens, poate avea conotaţii negative, însemnând a complota, a premedita, a precugeta (rar), a unelti, a urzi.

Continuare »

Publicat de in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza!     Recomanda!

04 feb.

a interpreta

Verbul a interpreta are multe sensuri şi o sumedenie de sinonime. Într-o accepţie generală, de bază, înseamnă „a da un anumit înţeles, o anumită semnificaţie unui lucru”. Această acţiune se poate realiza recurgându-se la elemente clare, la asocieri definitive, la explicaţii recunoscute şi acceptate („a lămuri ori a explica un text, o lege”), dar şi dând o notă particulară, inedită, acestui demers („a expune atribuind o explicaţie personală”), cu referire la fapte, fenomene, evenimente, întâmplări, situaţii, contexte, chiar şi vise.

Dincolo de utilizarea lui în vieţile noastre de zi cu zi, unul dintre cele mai importante domenii în care este necesară această activitate este cel al artei (indiferent de materialul folosit), termenul însemnând astfel „a reda prin mijloace adecvate conţinutul unei opere muzicale, dramatice, literare”. Se poate discuta, deci, de interpretarea unui text literar (a comenta, a explica, a analiza), de interpretarea unui rol într-o piesă sau într-un film (a juca), de interpretarea unei bucăţi muzicale (a executa, a cânta).

Continuare »

Publicat de in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza!     Recomanda!

02 ian.

„Fra Lippo Lippi” de Robert Browning

I am poor brother Lippo, by your leave!
You need not clap your torches to my face.
Zooks, what‘s to blame? you think you see a monk!
What, ‘tis past midnight, and you go the rounds,
And here you catch me at an alley‘s end
Where sportive ladies leave their doors ajar?
The Carmine‘s my cloister: hunt it up,
Do,‒harry out, if you must show your zeal,
Whatever rat, there, haps on his wrong hole,
And nip each softling of a wee white mouse,
Weke, weke, that‘s crept to keep him company!
Aha, you know your betters! Then, you‘ll take
Your hand away that‘s fiddling on my throat,
And please to know me likewise. Who am I? 		Îngăduiţi! sunt bietul frate Lippo!
Nu-mi scoateţi ochii cu aceste torţe!
Ce naiba! Nu arăt eu a călugăr?
Cum? E trecut de miezul nopţii
Şi voi vă faceţi rondul şi m-aţi prins
Aici, la capătul aleii unde uşa
O las‘ crăpată fetele sprinţare?
Sunt din Carmine. ‒ Scotociţi, dar ‒ hai!
De vreţi să v-arătaţi zeloşi, stârpiţi
Orice guzgan ieşit din vizuină
Şi gâtuiţi ‒ chiţ! ‒ şoricelul alb
Deprins cu-asemenea tovărăşie!
Aha! Ţi-e teamă de superiori?
Atunci ia mâna de pe beregată,
Că nu e scripcă şi ‒ să mă prezint.


Continuare »

Publicat de in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza!     Recomanda!

19 dec.

„Journey of the Magi” de T.S. Eliot

‘A cold coming we had of it,
Just the worst time of the year
For the journey, and such a long journey:
The ways deep and the weather sharp,
The very dead of winter.
And the camels galled, sore-footed, refractory,
Lying down in the melting snow. 		Ne-a întâmpinat cu frig mare
Tocmai cea mai rea vreme a anului
Pentru un drum aşa de lung:
Căile desfundate şi aerul tăios,
Chiar miezul mort al iernii.
Şi cămilele rănite, betege de picioare, răzvrătite,
Culcându-se în omătul care se topea.


Continuare »

Publicat de in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza!     Recomanda!

29 oct.

a reabilita

Verbul a reabilita se foloseşte uneori cu sensul de „a face să-şi recapete sau a-şi recăpăta buna dispoziţie”, dar cea mai utilizată valoare se referă la „a-şi restabili buna reputaţie, onoarea, prestigiul ştirbit”. Folosit în domeniul juridic, verbul are în vedere demersul de „a reintegra pe cineva în drepturile pierdute (în urma unei bănuieli false sau a unei condamnări), a repune în drepturile de care a fost lipsit”.

Cuvântul are – se pare – şi o utilizare în sfera medicală: „a readuce în stare activă unele funcţii alterate în urma unor procese patologice”. În registrul familiar (având evidentă trimitere spre spaţiul penitenciar şi subliniind privarea de libertate), termenul se foloseşte pentru elevi, însemnând „a-şi îndrepta situaţia şcolară, obţinând o notă bună după note insuficiente”, având în vedere, probabil, felul în care este privit năstruşnicul de către profesor.

Continuare »

Publicat de in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza!     Recomanda!

« Pagina precedenta
Pagina urmatoare »

© 2024 blog.ro-en.ro