Dr. Matthew Ciscel, profesor la Departamentul de Engleză al Universităţii Central Connecticut, susţine, în ultima sa carte, că limba modovenească este „o creaţie artificială”.

Matthew Ciscel a studiat însuşirea limbii şi multilingvismul pentru lucrarea sa de diplomă, şi de aici şi ideea cărţii „Language of the Moldovans: Romania, Russia and Identity in an Ex-Soviet Republic” (Limba moldovenilor: România, Rusia şi identitate într-o fostă republică sovietică), prezentată, recent, publicului. Ciscel a explicat că lucrarea sa prezintă modul în care limba moldovenilor, bazată în mare parte pe un dialect al românei, este influenţată de amplasarea geografică a ţării, cândva aparţinând României.

Articolul integral din Adevărul…

Potrivit „Raportului asupra calităţii limbii române din audiovizual”, pleonasmele şi clişeele reprezintă cele mai dese greşeli de limbaj din audiovizualul românesc. Un al doilea raport, pe ace­eaşi temă, va fi prezentat până la sfârşitul acestui an.

Pentru realizarea „Raportului asupra calităţii limbii române din audiovizual”, iniţiativă a CNA în par­te­neriat cu Institutul de lingvistică al Academiei Române „Iorgu Iordan-Al.Rosetti”, au fost monitorizate şase posturi de radio – Radio România Actualităţi, Kiss FM, Europa FM, Pro FM, Radio 21, Radio InfoPro – şi 12 posturi de televiziune – Antena 1, TVR 1, Pro TV, Realitatea TV, Acasă TV, Prima TV, TVR 2, TVR Cultural, Naţional TV, Antena 3, B1 TV şi OTV. Rezultatele cercetării au re­levat faptul că jurnaliştii din audiovizualul românesc faultează des limba română. Şi chiar dacă unele erori nu se constituie în greşeli grave, ci doar în alegeri neinspirate, există şi altele elementare care pot fi considerate semne ale lipsei de educaţie şi de cultură.

Articolul integral din Jurnalul Naţional…

Binecunoscutul cântec al formaţiei germane cu acelaşi nume, alcătuită special pentru a participa la Eurovision, cu versuri titrate după cum i se pare lui Buffalax că se aud în limba engleză

Aşa cum este uzanţa în State Unite pentru înscrierea la instituţiile de învăţământ importante, New York University cere candidaţilor la înscriere, printre altele, o prezentare a activităţilor mai deosebite la care au participat şi a realizărilor personale. Un candidat a scris textul de mai jos şi, datorită creativităţii sale spumoase, a fost acceptat.

Continuare »

Universitatea ”La Sapienza” din Roma, Institutul Cultural Român şi Accademia di Romania in Roma organizează, în perioada 15-17 noiembrie 2007, colocviul internaţional ”Limba română: propuneri culturale pentru Noua Europă”. Cele trei zile de prezentări şi dezbateri îşi propun să analizeze şi să promoveze cultura română prin factorul limbă, cu tot ceea ce implică pe teren lingvistic, dar şi în corelaţie cu domeniul mai vast al antropologiei culturale şi al istoriei mentalităţilor.

Continuare »

Cele mai importante două semne care ajută la citirea noului „regulament” ortografic şi ortoepic sunt [*] – cel care semnalează cuvintele nou-introduse, şi [!] – care marchează modificările faţă de vechiul instrument lingvistic.

Simpla vocabulă „a” apare menţionată în deschidere sub nu mai puţin de şapte forme (spre deosebire de cele trei anterioare), luată în consideraţie ca literă (cu pluralul a-uri) şi ca sunet (cu pluralul a).

* abatesă apare ca noutate, constituind un substantiv independent de ‘abate’, deşi înseamnă (în aceeaşi sferă lexicală) „călugăriţă care conduce o abaţie”; oarecum surprinzătoare mi se pare apariţia lui atât de târzie, deoarece etimonul indicat este latinescul abbatissa.

* abc [citit abecé] apare numai cu forma articulată abc-ul, fără precizarea pluralului, denumind convenţional începutul alfabetului şi, prin extindere, începutul (care nu poate fi decât unul) a orice.

* ab initio este una dintre extrem de des folositele expresii latineşti, care nu-şi găseau validarea în DOOM; pronunţia este [ab iníţio] şi se traduce prin structura „(de) la început”, desemnând începutul în sens biblic şi, prin extindere, începutul unei opere, ca univers creat după chipul şi asemănarea realităţii.

! abnegaţie nu exista în DOOM-ul vechi decât ca menţiune, cu trimitere fermă spre „negaţie”; termenul a evoluat, însă, independent, iar semnificaţie sa de „devotament (dus până la sacrificiu), renunţare, sacrificiu voluntar”, ieşit complet de sub sfera negativului, i-a dat drept de existenţă (ajutat de mai vechile fr. abnegation, lat. abnegatio, ~onis).

! aborigen îşi modifică modul de despărţire în silabe; oricât ar părea de ciudat, abia acum despărţim corect [a-bo-ri-gen]; forma agreată anterior, [ab-o-ri-gen], pornea de la etimonul latinesc ab origine „la început”.