Centrul de Limbi Străine A_BEST Interactiv anunţă lărgirea portofoliului de servicii lingvistice oferite clienţilor săi, oferind în perioada 1 septembrie – 4 decembrie 2009 noul curs deschis de limbă engleză – limbaj de afaceri, organizat în săli elegante, în cadrul Hotelului Traian, la 5 minute distanţă de Piaţa Unirii, Bucureşti.

Cursul se adresează tuturor persoanelor adulte care doresc să studieze limba engleză, limbajul de afaceri şi care se află la nivel începător sau mediu. Modulul de studiu este alcătuit din 42 de ore, structurate în câte 28 de sedinţe, a câte 1 1/2 ore fiecare, în fiecare zi de marţi şi joi, cu începere de la 17.30/19.15, timp de 3 luni.

Continuare »

În rai, un veteran îl abordează pe un nou venit:
– Ce ai zice de un concert cu Elvis Presley, John Lennon şi Michael Jackson?
– Sună foarte interesant, dar n-aş vrea să stau o veşnicie la coadă…

Anglia: Ai două iubite. Absolut superbe. Iar ai băut prea mult.
S.U.A.: Ai două iubite. Una pe Facebook şi una pe Myspace. Nu le-ai văzut niciodată.
Mexic: Ai două iubite. Vin hoţii şi fură jumătate. Îţi mai dă vecinul una. Împrumuţi trei din barul de vis-a-vis. Vecinul îşi ia partea înapoi. Câte ţi-au mai rămas?
Cuba: Ai două iubite. Nu eşti deloc Fidel.
Brazilia: Ai două iubite. Rosaria Fiorella Andrea Luiza Esmeralda Carla Vitoria Alessandra del Campo şi încă una.
Spania: Ai două iubite. Mai târziu descoperi că ele sunt de fapt surori. Puţin mai târziu afli că tu eşti chiar fratele lor mort la naştere. Mai ai un frate geamăn dezmoştenit de către soacra portarului, care portar nu-şi mai aduce aminte nimic din copilărie.
Italia: Ai două iubite. Stau în aceeaşi cizmă.
Grecia: Ai două iubite. Vecinul se cam dă la una din ele. Dimineaţă te trezeşti cu un cal mare de lemn în faţa casei. Mai bine fugi.
Bulgaria: Ai două iubite. Pe una o cheamă Sofia. Cealaltă te întreabă „unde ai fost?” „La Sofia”. Eşti în deplină siguranţă.
Suedia: Ai două iubite. În IKEA chiar găseşti orice.
Bhutan: Ai două iubite. Tu eşti călugăr. Ceva nu se leagă.
Liban: Ai două iubite. Dod de bligdizejdi.

Din anul şcolar 2008-2009, site-ul ro-en.ro a început o colaborare cu Masteratul pentru Traducerea Textului Literar Contemporan, condus de Prof. dr. Lidia Vianu, din cadrul Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii din Bucureşti. Astfel, un grup de masteranzi au participat la mai multe proiecte care au legătură cu dezvoltarea prezentă şi viitoare a site-ului. Le mulţumim la fiecare în parte (în ordinea nivelului de participare): Liliana Ştefan, Ana-Maria Muntean, Oana Cusai, Alina Bucurel, Olivia Pop, Cătălina Stoicescu, Oana Romanescu, Ana Fârnoagă, Laura Adam, Carmen Oana Dumitru, Alexandra Cărămidă, Simona Păvăloiu, Simona Sanda, Olimpia Mălai.

Pentru anul şcolar următor sunt avute în vedere câteva idei noi, astfel încât colaborarea să continue şi mai bine, să fie cât mai interesantă şi utilă. Ca întotdeauna, rămânem deschişi la colaborări cu instituţii, firme şi asociaţii care au preocupări în domeniul lingvistic, sub diferite forme.

Verbul a istovi s-a născut, poate, din nevoia omului de a-şi pune în vorbe oboseala care îl ajunge, atunci când viaţa pare să fie mai mult decât poate el să ducă, pentru că acest cuvânt apare din atât de frumos sunătorul istov. Dintr-un anumit punct de vedere, sensurile cuvântului acoperă o oarecare lipsă de măsură a stării de oboseală, pentru care, din câte ştiu eu, nu există vreun instrument de măsurare, aşa că omul pune uneori în vorbe ce nu poate să materializeze altfel. Verbul marchează, prin urmare, o stare dată de oboseala peste măsură, de sleirea de puteri din cauza eforturilor depuse sau a consumului nervos, de epuizare, extenuare, de pierdere a forţei şi energiei, ajungând într-o stare de slăbiciune totală. Stabileşte corespondente – printr-o parţială extindere de sens – cu a sfârşi, a termina, a epuiza, a isprăvi, a încheia. Am găsit indicate în dicţionar o serie de cuvinte cu aproximativ acelaşi sens, pe care însă nu le cunoşteam prea bine, precum a deşela, a speti, a dăula, a deznoda (un cal). Însă aspectul care mi-a atras atenţia se referă la folosirea acestui verb pentru a marca terminarea bunurilor materiale, consumarea acestora până la epuizare. Şi atunci s-a născut în mine întrebarea: dacă viaţa e asemenea oricăror „consumabile” pe care le folosim nepăsători?

Continuare »

Unul dintre cele mai profunde şi mai complex generate sentimente umane este duioşia. Asta pentru că în momentele în care apare ne raportăm la oameni dragi, la cei apropiaţi nouă, pentru care avem un cumul de dorinţe şi emoţii. Uneori, se leagă de vreun străin, însă numai în circumstanţe care fac duioşia uşor de confundat cu mila.

Atunci când începe explicarea verbului a înduioşa, DEX-ul face trimitere directă la sentiment: a fi cuprins sau a face pe cineva să fie cuprins de duioşie, de milă. Sinonimia dintre cei doi termeni, însă, nu mi se pare justificată; n-o să insist pe asta, ci o să subliniez doar ceea ce mi se pare element diferenţiator fundamental: conotaţia, pozitivă în cazul duioşiei, se opune celei negative pe care o detectez la milă. Nu spun că mila ar fi un lucru negativ, ci mă refer la faptul că undeva, la rădăcina ei, este compătimirea, care nu mi se pare întotdeauna luminoasă. Or, duioşia este de neconceput fără luminozitate, interioară şi exterioară.

Continuare »