Masteratul pentru Traducerea Textului Literar/Cultural Contemporan – Engleză (MTTLC), condus de Lidia Vianu, este un program masteral de doi ani, organizat în cadrul Facultăţii de Limbi şi Literauri Străine a Universităţii din Bucureşti.

Se pot înscrie la examenul de admitere absolvenţii oricărei instituţii de învăţământ superior (cu diplomă de licenţă), care cunosc bine limba engleză. Examenul de admitere include o probă scrisă (traducere şi retroversiune, fără dicţionar).

Înscrierile se fac în perioada 1-10 septembrie 2011, între orele 10:00-14:00, la Secretariatul FLLS din Edgar Quinet, et. 2 (deasupra Facultăţii de Litere).

Examenul scris are loc joi, 15 septembrie 2011, de la ora 12:00, la sala Puşkin, în clădirea FLLS din Pitar Moş 7-13, etaj 1. Interviul are loc vineri, 16 septembrie 2011, de la ora 12:00, la sala 6, în clădirea FLLS din Pitar Moş 7-13, etaj 1.

Continuare »

While visiting a friend who was in the hospital, Jim noticed several pretty nurses, each of whom was wearing a pin designed to look like an apple. He asked one nurse what the pin signified.

„Nothing,” she said with a smile. „It’s just to keep the doctors away.”

Verbul a aseleniza face parte din categoria cuvintelor nedreptăţite, pentru că foarte mulţi dintre vorbitorii limbii noastre nici nu ştiu că există. Faptul se datorează, în parte, ariei vaste de folosire a lui a ateriza; fără a cunoaşte etimologia cuvântului (care s-a format de la Terra), se poate crede că aterizarea se produce pe orice planetă sau corp ceresc. Pe de altă parte, foarte multă vreme singura planetă pe care se puteau aşeza corpurile zburătoare era, într-adevăr, Pământul, aşa că până la un punct confuzia e de înţeles.

Situatia s-a schimbat în 1969, atunci când omul a ajuns pe Lună, primul corp ceresc ce avea să împlinească visul umanităţii de a călători în spaţiu şi de a locui alte planete. Prin urmare, de atunci folosim termenul de a aseleniza cu sensul „a lua contact cu sau a coborî pe suprafaţa Lunii, a se aşeza pe Lună”. În unele dicţionare se subliniază faptul că aselenizarea se poate face doar venind dinspre Pământ, dar aceasta pare a fi, din nou, o restricţie datorată realităţii obiective pe care o cunoaştem (în mod limitat, desigur). Termenul se formează de la numele grecesc al satelitului – Selene, şi stabileşte corespondenţă cu mai rar folositul a aluniza.

Continuare »

* detectabil este înregistrat ca adjectiv masculin cu pluralul detectabili şi femininul detectabilă-detectabile

* a detensiona (de-ten-si-o-na) apare ca verb cu indicativul prezent el detensionează

! detenţie (de-ten-ţi-e) câştigă bătălia cu detenţiune (anterior acceptat), substantiv feminin cu genitiv-dativul detenţiei şi pluralul detenţii

! determinant, substantivul folosit în lingvistică, îşi modifică forma de plural, urmând exemplul termenului folosit în matematică – adică determinanţi

* a detorsiona (de-tor-si-o-na) e un verb cu indicativul prezent el detorsionează; termenul se referă la „a înlătura o torsiune, a dezrăsuci, a întinde, a destinde”

The Christian missionary was making his first visit to a cannibal tribe. The missionary asked the cannibal chief, „Do you people know anything about religion?”

After a pause, the chief answered, „We got a little taste of it when the last missionary was here.”

! a descotoşmăna îl elimină pe a descotoşmăni; este un verb care funcţionează în registrul popular, cu indicativul prezent el descotoşmănează

* descrescând este înregistrat ca adjectiv masculin cu pluralul descrescânzi şi femininul descrescândă-descrescânde

! a descrie are acum două modalitaţi de despărţire în silabe: des-cri-e/de-scri-e; articolul de dicţionar precizează o sumedenie de forme ale acestuia – indicativul prezent eu descriu, tu descrii, noi descriem, voi descrieţi, ei descriu, conjunctivul prezent el să descrie, imperfectul descrieţi, gerunziul descriind şi participiul descris. Din aceeaşi familie lexicală, primim !descriere (cu două variante de silabisire – des-cri-e-re/de-sci-e-re), care are genitiv-dativul descrierii şi pluralul descrieri.

! descriptibil face parte dintr-o serie mai nouă; adjectivul masculin se desparte des-crip-ti-bil/de-scrip-ti-bil, are pluralul descriptibili şi femininul descriptibilă-descriptibile. Tot astfel, !descriptiv (des-crip-tiv/de-scrip-tiv) are pluralul descriptivi şi femininul descriptivă-descriptive. Problema dublei despărţiri în silabe apare şi la substantivul neutru !descriptivism – des-crip-ti-vism/de-scrip-ti-vism, cuvânt căruia i se alătură *descriptivist (des-crip-ti-vist/de-scrip-ti-vist), termen ce funcţionează atât cu valoare substantivală, cât şi cu valoare adjectivală, masculin cu pluralul descriptivişti şi femininul descriptivistă-descriptiviste.

! a se descuama îşi modifică silabaţia – des-cua-ma şi trece în clasa reflexivelor, având indicativul prezent se descuamează. Pentru substantivul corespunzător, !descuamare, apare aceeaşi modificare a modului de despărţire în silabe – des-cua-ma-re; termenul are genitiv-dativul descuamării şi pluralul descuamări.