! búnă-credínţă primeşte o lămurire referitoare la sinonimie – „onestitate”; genitiv-dativul rămâne búnei-credínţe; adăugăm pe listă *bună-creştere, sinonim cu „politeţe”, care se regăseşte în structuri de tipul „a dat dovadă de bună-creştere” şi nu trebuie confundat cu bună creştere, echivalent cu “dezvoltare bună”; şi în cazul lui !búnă-cuviínţă se stabileşte un sinonim – „politeţe”. Ceea ce au în comun aceşti termeni sunt problemele pe care le poate pune articularea, atunci când substantivul primeşte un determinant pronominal; sunt specificate, astfel, buna lui credinţă, buna lui creştere, buna lui cuviinţă. O altă categorie cu importante modificări este cea alcătuită din termeni care se referă la momentele zilei; !búnă-dimineáţa este un regionalism care denumeşte o plantă, iar acest substantiv feminin are genitiv-dativul búnei-diminéţi şi pluralul búne-diminéţi; termenul are ceva legături cu formula de salut *búnă dimineáţa, alcătuit din adjectiv şi substantiv articulat, nou introdus în normă, alături de *búnă seára şi *bună ziua, care au aceeaşi structură. Una dintre cele mai spinoase probleme ale compuselor de acest tip este cea legată de dublete; alături de !bunăstáre, care are sinonimul „prosperitate” şi două posibilităţi de silabaţie (năs-ta/nă-sta), primim *bună stáre ce poate fi echivalat cu „stare bună”; alături de búnă vóie (?) sinonim cu „veselie”, articulat bunăvóia, cu genitiv-dativul bunăvóiei, notăm *bunăvóie care funcţionează în locuţiunea adverbială de bunăvoie; de remarcat diferenţa dintre aceasta structură şi o altă nouă locuţiune – !cu búnă ştiínţă.

! bungalów revine la varianta originală; substantivul neutru păstrează grafia şi pronunţia din engleză [ow pron. oŭ], se articulează bungalów-ul şi are pluralul bungalów-uri

* bun gust, alcătuit din adjectiv şi substantiv, se referă la “gustul bun” al alimentelor şi se diferenţiază de substantivul neutru bun-gúst “simţ estetic”; alături de ele, *bun-platnic e un termen nou ce poate fi folosit atât ca substantiv cât şi ca adjectiv, cu pluralul bun-platnici şi femininul bun-platnică/ bun-platnice; din aceeaşi familie, !bun-rămas, substantiv neutru sinonim cu „adio”, îşi modifică grafia, iar *bun simţ, echivalent cu „bună intuiţie” nu trebuie confundat cu mai vechiul bun-simţ „decenţă”; termenul nou este alcătuit din adjectiv şi substantiv, la fel ca şi *bun venit.

! burduhan / burdihan sunt variante acceptate ale aceluiaşi cuvânt din limbajul popular şi familiar, substantiv neutru cu pluralul burduhane/burdihane

* buretiéră este substantiv comun cu genitiv-dativul buretiérei şi pluralul buretiére, denumind o “cutiuţă care conţine un burette, de obicei ud”

! búldog / buldóg este un substantiv masculin care are, conform noii norme, două variante accentuale corecte; acelaşi lucru se petrece cu pluralul búldogi/buldógi

! buldozerist rămâne cu valoare exclusiv substantivală şi cu formă doar pentru masculin, cu pluralul buldozerişti; pierde valoarea adjectivală şi formele pentru feminin

! búlgăr / búlgăre are două forme, deopotrivă acceptate, în condiţiile în care, anterior, numai cea de-a doua era corectă; substantivul masculin are pluralul búlgări, indiferent de singularul de la care pleacă

! bullfinch este un anglicism care păstrează pronunţia [ch=č], fără a conserva şi grafia (cea care era considerată corectă anterior – bull-finch); substantiv neutru care denumeşte un “obstacol la alergările de cai, format dintr-un taluz de pământ sau zid cu nuiele deasupra”, îşi formează pluralul după normele româneşti – bullfinch-uri

! búmben primeşte ceva lămuriri referitoare la contextul de utilizare; rămâne în continuare adverb, aşa cum era specificat şi în vechile norme, însă ni se comunică, în plus, ca funcţionează mai ales în expresii ca a dormi bumben (adânc) şi a rămâne bumben (nemişcat, ţeapăn)

* broker este un anglicism pentru a cărui pronunţie noul DOOM recomandă brocăr; substantivul masculin are pluralul brokeri, denumind iniţial „agent de bursă care mijloceşte încheierea contractelor comerciale între vânzător şi cumpărător sau a unor servicii”, însă sensul termenului s-a extins, referindu-se acum şi la alte contexte în afara celor legate de bursă

* Browning, pronunţat braŭning, este substantiv propriu englezesc, numele celui care a inventat celebra armă de foc ce îi poartă numele

! brúderşaft este un substantiv neutru care numeşte “felul de a bea în care doi parteneri îşi duc paharele la gură luându-se de braţ, în semn de prietenie”; termenul avea anterior şi formă de plural, pe care o pierde odată cu noua normă

* brunch se pronunţă brančşi vine din limba engleză, substantiv neutru cu articularea brunch-ul şi pluralul brunch-uri; aşa se cheamă „masa de dimineaţă luată mai târziu, ţinând loc atât de mic dejun, cât şi de prânz”

* Bruxelles, substantiv propriu neutru provenit din limba franceză, numeşte capitala Belgiei şi celebra capitală de facto a Uniunii Europene; pronunţia recomandată este brüsel. Din aceeaşi familie lexicală, apar ceva modificări la !bruxelléz, care până acum se ortografia cu un singur -l-; se păstrează pronunţia [ux pron. üs], precum şi formele pentru plural bruxellézi şi feminin bruxelléză/bruxelléze.

! bric-à-brac / bricabrac este un substantiv neutru provenit din limba franceză, pentru care sunt acceptate şi forma etimologică, şi cea naturalizată – care era, de altfel, singura valabilă până acum; termenul denumeşte un „magazin de vechituri”, o grămadă de „vechituri, lucruri fără valoare, uzate şi demodate”

* a bricola apare ca noutate pe lista verbelor româneşti, având indicată o singură formă, cea de indicativ prezent – el/ei bricolează. Din aceeaşi familie lexicală, primim substantivul neutru *bricolaj, fără alte lămuriri suplimentare.

! bridge este un substantiv neutru care primeşte o sumă de forme flexionare suplimentare; în afară de pronunţia care (ca şi până acum) respectă provenienţa cuvântului – briğ, avem indicate articularea bridge-ul, precum şi pluralul bridge-uri (dacă este vorba despre partide ale jocului cu pricina)

* brie apare cu o a doua accepţie (brie este o plantă), nouă; e vorba de un franţuzism ce dă nume unui „sortiment de brânză”; substantivul neutru are aceeaşi pronunţie (ie>i) ca şi cuvântul de bază, dar articulare românească – brie-ul. Găsim şi *Brie – nume de loc din Franţa, substantiv propriu neutru cu aceleaşi probleme de pronunţie.

* briefing e un anglicism care păstrează pronunţia (brífing) şi sensul din limba de origine; substantivul neutru are şi formă de plural: briefinguri

* Brándenburg intră ca noutate (nume de loc), substantiv propriu neutru ce denumeşte un land al Germaniei; celebra poartă care se cheamă astfel este unul dintre cele mai cunoscute simboluri ale Berlinului şi ale ţării

* brandy este un anglicism care păstrează pronunţia bréndi; substantivul neutru primeşte însă articulare românească – brandy-ul şi pluralul brandy-uri, atunci când are sensul de „sorturi, porţii”

! braţétă nu mai este privit drept substantiv feminin, aşa cum era menţionat în vechile norme; cuvântul nu mai funcţionează decât în locuţiunea adverbială „la braţetă”; în limbaj familiar găsim expresii precum „a merge cu cineva (sau a lua pe cineva) la braţetă”

! brấnză de iépure este una dintre acele descoperiri care îmi încântă plimbările prin DOOM; expresia este una populară şi semnifică un „lucru imposibil”; anterior era un substantiv feminin obţinut prin alăturare cu cratimă, dar astăzi este o structură alcătuită din substantiv feminin + prepoziţie + substantiv masculin. Un alt compus din aceeaşi familie de cuvinte este !brấnză-n-stíclă, un termen care numeşte o „persoană zgârcită”; în varianta nou, termenul e fie de gen masculin, fie de gen feminin, cu genitiv-dativul lui brấnză-n-stíclă şi pluralul brấnză-n-stíclă.

! a se brânzí face parte dintre verbele ce trec în clasa reflexivelor, cu indicativul prezent se brânzéşte, imperfectul se brânzeá şi conjunctivul prezent să se brânzeáscă

! bou-de-báltă este un substantiv masculin ce denumeşte în registrul popular fie un bâtlan, fie un gândac; cuvântul compus primeşte, pe lângă pluralul deja acceptat bói-de-báltă, şi forme accentuate: bóul-de-báltă/bóii-de-báltă. Din aceeaşi familie lexicală şi cu aceleaşi înnoiri, remarcăm !bou-de-máre (peşte) cu articularea bóul-de-máre şi pluralul boi-de-máre/bóii-de-máre.

! bourél apare în două accepţii, ambele cu modificări subtile; adjectivului masculin îi este precizată silabaţia (bo-u), pluralul bouréi, dar şi femininul boureá/bouréle. Ca substantiv, !bourél are doar masculin, cu pluralul bouréi, denumind „un bou mic, melc”

! bovidéu este un substantiv neutru, care până acum exista numai în varianta de plural – bovidée; termenul numeşte „o familie de mamifere rumegătoare: bovinele, ovinele, caprinele etc.”

* bóxer e o rasă de câine, substantiv masculin cu pluralul bóxeri

* bóx-office păstrează pronunţia din varianta originală [office = ofis], fiind la noi substantiv neutru cu articularea bóx-office-ul; înseamnă „ansamblul încasărilor realizate de un film sau o piesă de teatru, o carte etc.”